Stomatita fumatorului: Cum se poate gestiona aceasta afectiune, complicatii ale bolii

Stomatita fumatorului, cunoscuta si sub numele de stomatita nicotinica, reprezinta o leziune a mucoasei palatine, fiind intalnita aproape exclusiv la persoanele care fumeaza tutun. Substantele chimice concentrate din fumul de tigara sunt responsabile pentru aparitia acestor leziuni. De obicei, aceste modificari ale mucoasei sunt observate la fumatorii de pipa, tigari din foi de tutun si tigarete. Aceasta afectiune este, in general, asimptomatica sau poate cauza doar o usoara iritatie. Majoritatea pacientilor nu sunt constienti de prezenta leziunilor sau au aceste leziuni de ani de zile fara a observa modificari semnificative. Acest lucru face ca stomatita fumatorului sa fie adesea ignorata, desi este un semn clar al deteriorarii provocate de fumat asupra sanatatii orale. Este important ca fumatorii sa fie constienti de riscurile asociate cu fumatul, nu doar pentru sanatatea generala, dar si pentru cea orala, si sa ia in considerare renuntarea la acest obicei pentru a preveni astfel de leziuni.
Desi predominant asociata cu fumatul de tutun, aceasta nu induce in mod obisnuit modificari displazice sau maligne. Totusi, o exceptie notabila este reprezentata de persoanele care fumeaza tigarile invers, unde caldura si substantele chimice concentrate pot creste riscul de modificari maligne. Incidenta stomatitei fumatorului este egala intre femei si barbati, desi fumatul de pipa, mai putin frecvent la femei, reduce prevalenta acestei conditii in randul lor. Factorii precum durata fumatului, intensitatea si tipul de tigari consumate sunt mai relevanti in dezvoltarea stomatitei nicotinice decat varsta fumatorului. La nivelul mecanismului de actiune, caldura si chimicalele iritative din produsele de tutun joaca un rol foarte important. Acestea irita mucoasa orala, declansand un raspuns inflamator care include inflamatia, hiperplazia si keratinizarea epiteliala. Interesant, persoanele care poarta proteze dentare sunt adesea protejate partial de efectele iritante ale fumatului, datorita barierei fizice create de proteze.
-
- Ecodenta Pasta de dinti pentru albire cu bergamot, uleiuri de lamaie si Kalident, 100mlPret 17,55 RON Pret vechi 23,40 RON
Simptomele stomatitei fumatorului
Stomatita poate incepe initial ca o simpla roseata intr-o anumita zona, evoluand treptat spre un aspect albicios, gros si crapat. In zona palatului, acesta poate prezenta numeroase glande salivare minore care se inflameaza, glandele devenind vizibil tumefiate si cu orificii proeminente, conferind tesutului un aspect neobisnuit, cu proeminente alb-rosiatic. Desi in majoritatea cazurilor de stomatita cronica pacientii nu manifesta simptome evidente, legatura dintre aceasta conditie si factori precum virusul papilloma uman, consumul de alcool, predispozitiile genetice sau o dieta neechilibrata ramane inca insuficient clarificata.
Diagnosticarea si evaluarea histopatologica a stomatitei fumatorului
Diagnosticarea stomatitei fumatorului incepe cu un examen fizic amanuntit. Cu toate acestea, daca simptomele nu se amelioreaza dupa renuntarea la fumat sau daca diagnosticul ramane incert, se recomanda efectuarea unei biopsii de 5 mm. Aceasta procedura este necesara si pentru pacientii care prezinta simptome persistente, chiar daca leziunile par a fi cauzate de nicotina.
Examen histopatologic
Din punct de vedere histologic, stomatita fumatorului este caracterizata de acantoza si hiperkeratoza, insotite de inflamatie cronica moderata. Epiteliul ductelor glandelor salivare minore poate prezenta metaplazie scuamoasa, indicand modificari celulare adaptative in raspuns la iritatia constanta cauzata de fumat. Prin urmare, atat evaluarea clinica, cat si examinarea histopatologica sunt esentiale pentru un diagnostic corect si pentru gestionarea adecvata a stomatitei fumatorului.


Tratament pentru stomatita fumatorului
Incetarea fumatului reprezinta singura solutie cu adevarat eficienta pentru tratarea anumitor afectiuni de sanatate cauzate de acest viciu. Persoanele care doresc sa renunte la fumat au la dispozitie mai multe optiuni de sprijin, inclusiv grupuri de suport pentru fumatori, precum si tratamente farmacologice si non-farmacologice. Este importanta monitorizarea leziunilor de stomatita. Daca simptomele persista chiar si dupa renuntarea la fumat, este necesara o reevaluare a diagnosticului pentru a identifica alte cauze posibile ale afectiunii. Stomatita este, in general, o afectiune temporara si tratabila, insa ignorarea simptomelor sau o evolutie rapida a bolii poate duce la complicatii grave. Printre acestea, deshidratarea severa si febra ridicata sunt cele mai notabile.
Deshidratarea severa apare atunci cand dificultatile de inghitire cauzate de stomatita impiedica hidratarea adecvata. Aceasta stare poate deveni periculoasa, lipsind celulele organismului de apa necesara. Daca deshidratarea ajunge la un nivel critic, viata pacientului poate fi pusa in pericol. Pentru a preveni aceste complicatii, este esential sa nu evitati consultul medical si sa asigurati hidratarea constanta, mai ales in cazul copiilor. Diagnosticarea si tratarea la timp a stomatitei sunt foarte importante pentru a evita neplacerile asociate si pentru a asigura o recuperare rapida.
- Pasta de dinti pentru albire cu carbune, teavigo si portocale, 100ml, EcodentaPret 17,55 RON Pret vechi 23,40 RON
- Pasta de dinti pentru albire Biocare, 100 ml, SwissdentPret 68,00 RON Pret vechi 80,00 RON
- BiSeptol Spray de Gura cu Aloe Vera, 20ml, Dacia PlantRating:100%Pret 11,92 RON Pret vechi 14,90 RON
Metode de preventie
Pentru a preveni stomatita fumatorului, cea mai eficienta strategie este evitarea fumatului sau renuntarea completa la acest obicei. Fumatorii trebuie sa fie constienti de riscurile sporite pe care le prezinta pentru sanatatea orala, inclusiv dezvoltarea stomatitei si a altor afectiuni bucale. Este esential ca acestia sa se supuna regulat examinarii orale, astfel incat orice semne timpurii de boala sa poata fi detectate si tratate prompt.


Bibliografie:
Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;
Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;
Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;