Totul despre sinuzita: cauze, cum se manifesta, tipuri de tratament

Sinuzita este o afectiune des intalnita, mai ales in sezonul rece, care se caracterizeaza prin inflamarea sinusurilor paranazale. Sinusurile se impart in patru categorii − etmoidal, frontal, maxilar si sfenoidal − si sunt cavitati mici, pline de aer, care se gasesc in spatele obrajilor si fruntii si se deschid in fosele nazale.

Care sunt cauzele sinuzitei?

Cum recunosti simptomele sinuzitei?

Cum se poate trata sinuzita?

Cum previn aparitia sinuzitei?

Care sunt cauzele sinuzitei?

Sinuzita are mai multe cauze, putand fi provocata de infectii virale, bacteriene, fungice, imunitate scazuta sau de reactii alergice. Raceala si gripa pot, de asemenea, declansa inflamatia si infectarea sinusurilor, la fel ca si alte stari care provoaca blocarea pasajelor nazale, precum polipii nazali sau deviatia de sept.

Practic, atunci cand vorbim de sinuzita avem in vedere o infectie a tractului respirator. Infectiile tractului respirator se impart in doua categorii: infectii ale tractului respirator superior, care afecteaza nasul, sinusurile si gatul, si infectii ale tractului respirator superior, care afecteaza traheele si plamanii. Acestea sunt cauzate de diferiti virusi, dar si de bacterii, raceala fiind cea mai comuna infectie a tractului respirator, urmata indeaproape de amigdalita, sinuzita, otita, laringita si gripa. 

In caz de sinuzita, asa cum o spune si numele, vorbim de o boala care duce la inflamarea sinusurilor. Sinusurile sunt un fel de spatii umplute cu aer care inconjoara cavitatea nazala si nu numai. Sinusurile maxilare sunt situate sub ochii; sinusurilor frontale sunt deasupra ochilor; sinusurilor etmoidale sunt intre ochi iar sinusurile sfenoidale sunt in spatele ochilor. Sinusurile sunt numite dupa oasele faciale in care acestea sunt situate.

Concret, sinusurile au atat rolul de a proteja caile aeriene, cat si de a modula rezonanta vocii, de a regla presiunea intranazala, de a proteja radacinile dentare si ochii de fluctuatiile termice. Totodata, acestea umidifica si incalzesc aerul respirat si actioneaza ca un tampon de protectie in fata traumatismelor faciale.

Mucusul produs de catre sinusuri blocheaza si elimina microbii care pot patrunde in organism. Insa, atunci cand bacteriile si alergenii duc la formarea unui exces de mucus, acesta poate bloca sinusurile si provoca aparitia unei inflamatii.

Excesul de mucus apare de regula din cauza unei raceli sau a alergiilor. Mucusul devine din ce in ce mai dens si favorizeaza acumularea de bacterii si alti germeni la nivelul sinusurilor. In acest fel apare sinuzita. De regula, infectiile sinusurilor sunt virale si pot trece de la sine in cel mult doua saptamani, fara tratament. In alte cazuri, poate fi vorba de o infectie bacteriana, care necesita un control medical si un tratament adecvat.

Cum recunosti simptomele sinuzitei?

Sinuzita poate fi acuta, subacuta, recurenta si cronica, dar semnele si simptomele sunt, in general, unilaterale. Cele mai comune simptome includ scurgere nazala abundenta si purulenta, obstructie nazala, stare generala alterata, oboseala excesiva, simt olfactiv redus, halitoza, tuse productiva in special noaptea, durere locala la nivelul fetei si febra moderata sau mare. Rinoreea poate fi doar posterioara, adica trece direct in faringe, fara a se exterioriza.

Sunt cazuri cand sinuzita poate dura si 4 saptamani, iar in cazul sinuzitei cronice vorbim doar de complicatii ale sinuzitei. In cazul in care vorbim de sinuzita acuta, vorbim practic de blocarea foselor nazale. In urma unei analize amanuntite a simptomatoligiei exemplificata de catre un medic specialist, sinuzita cronica poate fi evidentiata doar la tomografia computerizata care poate oferi diagnosticul de sinuzita. S-a tot vorbit despre sinuzita ca ar fi mai frecventa la copii, dar aceasta informatie e partial adevarata pentru ca are legatura pana la urma cu modul in care functioneaza sistemul munitar.

In cazul in care vorbim de o persoana care are si o deviatie de sept, atunci vorbim de sinuzita subacuta deoarece in acest caz zonele folosite pentru a curata suprafata a mucoasei nazale sunt usor asezate distorsionat. Ca pozitionare, avem practic doua sinusuri frontale, deasupra ochilor, doua sinusuri sfenoidale, intre ochi si nas, doua sinusuri etmoidale, intre ochi si nas, doua sinusuri maxilare, in osul maxilar. In plus, dincolo de rolul lor in cazul respiratiei si filtrarii aerului, sinusurile au rolul de tampon/bariera, ca un fel de airbag in fata traumatismelor faciale. Tot sinusurile regleaza presiunea intranazala, protejeaza radacinile dentare si ochii de fluctuatiile termice, umidifica si incalzesc aerul pe care il inhalam.

Datorita zonei unde creeaza probleme, sinuzita este usor de evidentiat, doar ca de multe ori simptomele ei se confunda cu gripa sau raceala. Ca idee, factorul principal de declansare a sinuzitei este inflamarea sau infectarea mucoasei din interiorul sinusurilor, de regula in sezonul rece, iar presiunea si durerea sunt consecinte directe ale acestei tulburari. In mod normal, sinuzita afecteaza o singura pereche de cavitati, dar sunt frecvente cazurile in care aceasta afectiune se extinde asupra tuturor sinusurilor.

In functie de diferiti parametrii si complicatii, in functie de plasarea infectiei si de numarul de perechi de sinusuri infectate, vorbim de urmatoarele tipuri de sinuzita. Sinuzita acuta are cea mai mare recurenta si este cea mai comuna forma de sinuzita, care poate aparea la toate varstele si in toate perioadele, cu preponderenta in sezonul rece. Aceasta forma de sinuzita are origini virale, se instaleaza brusc si se dezvolta rapid, are o dezvoltare pe mai multe planuri si se instaleaza in cateva zile. Durata ei se poate intinde intre doua si trei saptamani, iar in lipsa unui tratament corespunzator, se poate transforma in sinuzita subacuta, ce poate dura pana la trei luni.

Sinuzita cronica desi simptomele acestei tulburari nu se fac simtite in prima faza a ei, prezenta sinuzitei cronice se manifesta in organism pe o perioada de cateva luni. Semnele acesteia apar in mod arbitrar, si difera foarte mult de la persoana la persoana. Cea mai probabila cauza a sinuzitei este infectia bacteriana sau fungica, dar exista multe alte cauze.

Cele mai cunoscute cauze ale sinuzitei sunt reprezentate de: infectiile virale; infectiile bacteriene; infectiile fungice. In plus, simptomele care anunta sinuzita au legatura cu urmatoarele stari: oboseala generala, nas infundat, senzatie de presiune in zona sinusurilor sau la nivelul dintilor, migrene, secretii nazale intens colorate si abundente, tuse cu expectoratii, respiratie greoaie si febra.

Pe scurt, in functie de localizarea ei poti recunoaste mai usor formele de sinuzita. Astfel, exista trei mai forme de manifestare a bolii:

Sinuzita acuta – se instaleaza brusc, are o dezvoltare rapida, este de scurta durata si poate fi provocata de o infectie virala cauzata de o raceala comuna. Simptomele pot dura intre una si doua saptamani. In cazul in care este provocata de o infectie bacteriana, sinuzita acuta poate dura pana la patru saptamani. De asemenea, si alergiile sezoniere pot duce la aparitia sinuzitei acute;
Sinuzita subacuta – in cazul in care sinuzita acuta persista si nu este urmat un tratament corespunzator, aceasta se poate transforma in sinuzita subacuta, care poate dura pana la trei luni. De obicei, este provocata de infectii bacteriene sau alergii sezoniere;
Sinuzita cronica – simptomele sinuzitei cronice pot dura mai mult de trei luni, apar la diferite intervale de timp si nu sunt neaparat severe. Printre cele mai frecvente cauze sunt infectiile bacteriene sau fungice, dar pot exista si alti factori, precum alergii persistente sau probleme la nivelul structurii nasului.

Cum se poate trata sinuzita?

Initial, pentru a trata sinuzita, aceasta trebuie diagnosticata corect de catre un specialist. Ulterior medicul va efectua anamneza (istoricul medical) pacientului si va cere informatii cu privire la simptomele aparute. Ca idee, daca este vorba de sinuzita cronica, pot fi efectuate teste imagistice la nivelul cailor aeriene si sinusurilor.

Tot pentru depistarea sinuzitei se mai foloseste tomografia computerizata (CT) sau RMN-ul care ajuta la examinarea sinusurilor si a structurilor interne de la nivelul cailor aeriene. Acestea pot indica prezenta excesului de mucus, care blocheaza caile aeriene, sau a unei structuri anormale, precum polipi nazali sau deviatie de sept. In cazul in care exista un istoric al alergiilor, poate fi necesara efectuarea unui test de alergie, pentru a identifica factorii iritanti care provoaca aparitia acestora. Analizele de sange pot ajuta la identificarea altor boli care duc la slabirea sistemului imunitar.

Durata de vindecare este influentata de tipul sinuzitei; astfel, sinuzita acuta se rezolva complet in mai putin de 30 de zile, cea subacuta necesita o perioada mai lunga, intre 30 si 90 de zile, iar cea cronica are o evolutie ce depaseste 90 de zile. In functie de factorii care cauzeaza sinuzita, tratamentul poate fi diferit, de aceea este recomandat consultul medical de specialitate. Pentru a ameliora simptomele se recomanda ca tratament pentru sinuzita: inhalatiile cu aburi, aplicarea de comprese fierbinti pe zona sinusurilor afectate, consumul de bauturi calde, igiena nazala cu solutii saline, antipiretice si antiinflamatoare, decongestionante nazale si produse care stimuleaza capacitatea naturala de aparare a organismului.

Pe scurt, in functie de localizarea inflamatiilor, evolutia bolii si varsta pacientului, pentru tratament exista urmatoarele variante:

Antihistaminice – in cazul in care sinuzita este declansata de alergii;
Antiinflamatorii – pentru a reduce senzatia de presiune de la nivelul sinusurilor si durerile de cap provocate de sinuzita;
Antibiotice – in cazul in care sinuzita este provocata de o infectie bacteriana si nu exista riscul de aparitie a complicatiilor. Antibioticele sunt indicate de catre medic doar in cazul in care simptomele nu se amelioreaza dupa cateva saptamani. Acestea trebuie administrate doar la recomandarea medicului;
Antifungice – in cazul in care sinuzita este provocata de o infectie fungica.

În funcție de simptome și severitatea afecțiunii, medicul poate recomanda medicamente pentru sinuzită care să ajute la ameliorarea congestiei nazale și a inflamației, contribuind astfel la o recuperare mai rapidă.

Cum previn aparitia sinuzitei?

Pentru preventia sinuzitei, atat in randul copiiilor dar mai ales in randul adultilor trebuie sa tinem cont de urmatorii factori, pentru ca atat copiii, cat si adultii sau batranii pot dezvolta sinuzita. Cele mai mari sanse de a contacta diferite afectiuni ale sinusurilor in timpul unui an o manifesta persoanele cu deviatie de sept sau care au extirpati polipii nazali, persoanele care au alergii frecvente la polen, praf, ambrozie, persoanele care locuiesc sau care se expun unor spatii mucegaite (beciuri, cladiri vechi, cladiri de patrimoniu care trebuiesc reabilitate) , persoanele cu un sistem imunitar slabit, in cazul adultilor, persoanele fumatoare sunt mai predispuse la sinuzita, persoanele care au suferit in trecut infectii complicate ale cailor respiratorii superioare, persoanele care sufera de fibroza chistica (o afectiune care duce la acumularea de mucus in plamani) sau persoanele care au suferit infectii dentare si le-au tratat cu intarziere.

In plus, exista reguli generale pentru toate varstele si toate persoanele, indiferent de istoricul lor medical, anamneza sau interventii chirurgicale. Acestea sunt:

• Respectarea regulilor de igiena pentru a impiedica inmultirea bacteriilor si virusurilor;
• Administrarea vaccinului antigripal in fiecare an;
• Consumul de fructe si legume pentru a intari sistemul imunitar;
• Spalatul pe maini in mod regulat;
• Limitarea expunerii la fumul de tigara, chimicale, polen si alti alergeni;
• Administrarea de antihistaminice pentru a trata alergiile.

Mai multe informatii utile gasiti si in acest material video.

Sursa foto: shutterstock

SURSE DOCUMENTARE:

https://www.webmd.com/allergies/sinusitis-and-sinus-infection

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-sinusitis/symptoms-causes/syc-20351661

REFERINTE:

1. AskMayoExpert. Chronic rhinosinusitis. Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2019.
2. Bennett JE, et al., eds. Sinusitis. In: Mandell, Douglas, and Bennett's Principles and Practice of Infectious Diseases. 8th ed. Philadelphia, Pa.: Elsevier; 2015. https://www.clinicalkey.com. Accessed April 30, 2019.
3. Peters AT, et al. Diagnosis and management of rhinosinusitis: A practice parameter update. Annals of Allergy, Asthma and Immunology Journal. 2014;113:347.
4. Wyler B, et al. Sinusitis update. Emergency Medicine Clinics of North America. 2019;37:41.
5. Dietz de Loos DD, et al. Prevalence of chronic rhinosinusitis in the general population based on sinus radiology and symptomatology. Journal of Allergy and Clinical Immunology. 2019;143:1207.
6. Sinus infection. Centers for Disease Control and Prevention. https://www.cdc.gov/antibiotic-use/community/for-patients/common-illnesses/sinus-infection.html. Accessed April 30, 2019.
7. Sinusitis. American Academy of Allergy, Asthma & Immunology. https://www.aaaai.org/conditions-and-treatments/library/allergy-library/sinusitis. Accessed April 30, 2019.
8. Goldman L, et al., eds. Allergic rhinitis and chronic sinusitis. In: Goldman-Cecil Medicine. 25th ed. Philadelphia, Pa.: Saunders Elsevier; 2016. https://www.clinicalkey.com. Accessed April 30, 2019.