Tulburările gastrointestinale: manifestări, tipuri, cauze și tipuri de tratament
Tulburările gastrointestinale reprezintă o gamă variată de afecțiuni care perturbă funcționarea normală a sistemului digestiv, incluzând organele implicate în procesul digestiei, precum cavitatea bucală, esofagul, stomacul, intestinele, precum și organele asociate, ca ficatul, pancreasul și vezica biliară. Aceste condiții afectează semnificativ calitatea vieții, influențând peste 40% din populația mondială. Printre cele mai frecvente simptome se numără balonarea, greața, vărsăturile, constipația, diareea și durerile abdominale. Dacă nu sunt gestionate corespunzător, aceste simptome pot avea un impact negativ major asupra stării de sănătate generale a individului.
![[2025] [APRILIE] [SPRING] [Cadou] [Justin Pharma] Eldeberry](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-cadou-rotund_14.png)
![[2025] [FEB-APR] [SPRING] [TG] Transport Gratuit [Plantextrakt] [100lei]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
![[2025] [FEB-APRILIE] [SPRING] [Cadou] [1+1MK] [Verdiogast]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/1/e/1eticheta-rotunda-1_1.png)
Manifestările tulburărilor digestive și impactul lor asupra stilului de viață
Tulburările digestive sunt adesea greu de diagnosticat datorită simptomelor lor variate și nespecifice, care pot afecta semnificativ calitatea vieții unei persoane. Acestea includ simptome generale cum ar fi oboseala persistentă, slăbiciune generalizată, somnolență pe parcursul zilei, fluctuații ale apetitului, pierdere în greutate, păr fragil și piele deshidratată. Toate aceste semne pot semnala o problemă la nivelul tractului digestiv, afectând starea de bine a individului.
Pe lângă aceste manifestări generale, există și simptome specifice sistemului gastrointestinal. Acestea variază de la diaree, constipație, dureri ano-rectale și rectoragie (prezența sângelui digerat în materiile fecale) la dureri abdominale, grețuri, vărsături, balonare și reflux acid. Intensitatea acestor simptome poate fluctua semnificativ de la o persoană la alta și poate fi influențată de factori externi precum schimbările de sezon, momentul zilei sau chiar starea psihologică a pacientului.
Interesant este că multe dintre aceste simptome sunt strâns legate de răspunsul sistemului nervos la diferiți stimuli externi sau interni. De exemplu, gastrita sezonieră poate apărea ca răspuns la schimbările de mediu, în timp ce refluxul gastro-esofagian poate fi mai pronunțat la anumite ore din zi sau în perioade de stres. Aceasta subliniază importanța unui stil de viață echilibrat și a managementului stresului ca metode de ameliorare a simptomelor digestive. Adesea, ajustări simple în dieta și rutina zilnică, cum ar fi adoptarea unui program regulat de masă și evitarea alimentelor care declanșează simptome, pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra sănătății digestive.
Tipuri de tulburări gastrointestinale. Cum le recunosti
În ultimii ani, afecțiunile gastrointestinale au devenit tot mai frecvente, aducând în fața specialiștilor o gamă variată de simptome și provocări terapeutice. Printre cele mai comune condiții care îi îndeamnă pe pacienți să caute ajutor medical se numără boala celiacă, intoleranța la lactoză și boala de reflux gastro-esofagian (BRGE).
Boala Celiacă este o afecțiune autoimună în care ingestia de gluten provoacă inflamația intestinului subțire. Aceasta are o componentă genetică marcantă și este des întâlnită în special în nordul Europei. Diagnosticul bolii celiace se bazează preponderent pe biopsia duodenală realizată în timpul unei endoscopii digestive superioare, iar tratamentul constă exclusiv în adoptarea unei diete fără gluten, îmbogățită în fibre vegetale, fructe și legume.
Intoleranța la Lactoză se caracterizează prin incapacitatea organismului de a digera lactoza din cauza unui deficit de lactază, enzima necesară acestui proces. Aceasta poate fi primară, dezvoltându-se odată cu înaintarea în vârstă, sau secundară, ca răspuns la diverse agresiuni externe cum ar fi infecțiile sau intervențiile chirurgicale. Diagnosticarea acestei afecțiuni se face prin teste specifice, cum ar fi testul hidrogenului în aerul expirat sau testul de toleranță la lactoză, iar managementul include suplimentarea cu lactază sau ajustarea dietei.
Boala de Reflux Gastro-Esofagian (BRGE) este o patologie frecvent întâlnită, caracterizată prin refluxul acidului gastric în esofag, ce poate fi influențat de factori precum dieta, stilul de viață și condiții medicale preexistente. BRGE se manifestă prin simptome precum arsurile retrosternale și regurgitațiile acide. Diagnosticul se stabilește clinic și poate fi confirmat prin endoscopie sau pH-metrie. Tratamentul vizează modificări ale stilului de viață și, dacă este necesar, medicație specifică pentru a reduce aciditatea gastrică și a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.
Cauzele dereglărilor gastrointestinale
Dereglările tractului digestiv pot avea multiple cauze, fiecare cu un impact specific asupra sănătății digestive. Un stil alimentar dezechilibrat, cu un consum ridicat de alimente grase, picante, prăjite, zaharoase sau procesate, poate perturba digestia normală. Dieta săracă în fibre sau excesul de fier pot duce la constipație, în timp ce stresul cronic influențează negativ secrețiile gastrice și echilibrul hormonal digestiv.
Infecțiile digestive, transmise prin alimente sau produse contaminate, pot declanșa inflamații serioase. De asemenea, intoleranțele alimentare, cum ar fi cele la lactoză sau gluten, pot provoca simptome digestive severe, de la balonare la deshidratare prin diaree sau vărsături.
Medicamentele, inclusiv antibioticele sau analgezicele cum este paracetamolul, pot avea efecte secundare importante asupra florei intestinale și funcționării hepatice. Bolile gastrointestinale, de la colita ulcerativă la cancerul digestiv, sunt surse majore de disconfort și disfuncție.
Adoptarea unui regim de activitate fizică moderată, precum mersul rapid zilnic, poate ameliora constipația cronică și îmbunătăți motilitatea intestinală. Consumul de substanțe toxice, inclusiv alcoolul și tutunul, agravează inflamația mucoasei digestive și poate exacerba simptomele digestive. Este esențial să se recunoască faptul că fiecare individ poate reacționa diferit la acești factori, necesitând evaluări personalizate și tratamente adaptate nevoilor specifice pentru a gestiona eficient orice dereglare gastrointestinală.
Tratament pentru tulburările gastrointestinale
Refluxul gastroesofagian necesită atenție deosebită și abordări terapeutice adaptate fiecărui pacient. Tratamentul acestei afecțiuni începe cu modificări ale stilului de viață care pot avea un impact semnificativ asupra simptomelor.
Printre cele mai eficiente măsuri se numără renunțarea la fumat, evitarea alimentelor grase, picante sau excesiv condimentate, precum și limitarea consumului de alcool. De asemenea, este recomandat să nu vă așezați în poziție culcată imediat după masă, aceasta putând agrava simptomele.
Pentru persoanele cu supraponderalitate, pierderea în greutate poate contribui semnificativ la ameliorarea simptomelor de reflux. Este important de menționat că anumite medicamente pot influența negativ această afecțiune, incluzând cele care scad tonusul sfincterului esofagian inferior, cum ar fi nitriții, nifedipina sau cafeina. Acestea ar trebui ajustate sau întrerupte, dar întotdeauna sub supravegherea unui specialist.
În ceea ce privește tratamentul medicamentos, acesta poate include medicamente antisecretoare, care inhibă secreția acidă gastrică, și poate dura între 4 și 6 săptămâni, în funcție de severitatea esofagitei. Medicația prokinetică ajută la evacuarea mai eficientă a conținutului gastric. Antiacidele, care conțin săruri de magneziu și aluminiu, sunt frecvent utilizate pentru a diminua simptomatologia neplăcută. În situații în care tratamentele medicamentoase nu oferă rezultatele dorite sau în prezența unor complicații precum tumori intraabdominale mari sau hernii hiatale semnificative, intervenția chirurgicală poate deveni o opțiune necesară.
Sursa foto: pexels
Bibliografie:
Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2022 May;
Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2022;
Mintz GS, Popma JJ, Pichard AD, Kent KM, Satler LF, Chuang YC, Ditrano CJ, Leon MB. Patterns of calcification in coronary artery disease. A statistical analysis of intravascular ultrasound and coronary angiography in 1155 lesions. Circulation. 2024 Apr 01;
Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2023 Oct 21;
Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2024 Nov;
