Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:00 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Util: De ce apar fobiile si cum afecteaza acestea sanatatea organismului. Mecanisme de preventie

Util: De ce apar fobiile si cum afecteaza acestea sanatatea organismului. Mecanisme de preventie

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 27 decembrie 2024 Ultima actualizare: 27 decembrie 2024

Desi fobiile sunt adesea considerate probleme strict psihologice, ele au explicatii somatice semnificative care merita explorate. Fobiile se manifesta prin frici irationale si intense fata de obiecte sau situatii specifice, provocand adesea reactii fizice acute. Intelegerea mecanismelor prin care aceste fobii se dezvolta, modul in care pot fi tratate, si mai ales impactul lor asupra corpului uman, poate oferi o perspectiva valoroasa asupra acestei probleme complexe. De exemplu, in timpul unui episod fobic, corpul poate experimenta o serie de reactii fiziologice, cum ar fi cresterea ritmului cardiac, transpiratii abundente si alte simptome asociate stresului acut. Aceasta abordare duala, care include atat aspectele psihologice, cat si cele biologice, este esentiala pentru a oferi o imagine completa a fobiilor si a modului in care acestea afecteaza individul in viata de zi cu zi.

Cum recunosti o fobie? Ce le declanseaza

Fobiile reprezinta un tip de anxietate caracterizate prin frica intensa si irationala fata de anumite situatii, obiecte sau stari, diferite de simpla teama. Aceasta frica extrema depaseste granitele normale ale ingrijorarii si poate afecta semnificativ functionarea zilnica a unei persoane. Spre deosebire de fricile obisnuite, fobiile provoaca o anxietate severa care obliga individul sa evite situatia sau obiectul temut, chiar si atunci cand aceasta intervine in mod direct in viata profesionala sau personala.

De ce apar fobiile si cand se instaleaza

Fobiile, aceste temeri irationale care pot umbri existenta, se manifesta sub diverse forme, avand origini diferite. Desi mecanismele precise prin care fobiile se formeaza raman inca un mister partial pentru comunitatea stiintifica, este recunoscut faptul ca acestea pot fi innascute sau dobandite pe parcursul vietii.Fobiile innascute, adesea numite si fobii primare, sunt cele pe care le purtam din nastere. Acestea nu necesita o experienta directa cu obiectul temerii si sunt adesea transmise genetic de la parinti la copii. Aceasta inseamna ca un copil poate mosteni frica de inaltimi sau de anumite animale fara a avea vreo interactiune negativa anterioara cu acestea. Fobiile dobandite apar de obicei ca raspuns la anumite experiente traumatizante. De exemplu, o persoana care a fost martora la un accident de masina grav poate dezvolta o frica persistenta de condus.

O experienta de aproape inec poate declansa o fobie de apa sau chiar agorafobie, teama de spatii deschise. Aceste fobii se formeaza cand un eveniment negativ intens activeaza mecanismul de frica in creier, marcand permanent perceptia asupra unui anumit context sau obiect. Intrucat procesul exact de formare a fobiilor este complex si variabil, tratamentele specific destinate inversarii acestor frici sunt inca in stadii incipiente de dezvoltare, si deseori, abordarile terapeutice necesita adaptari individuale. Fobiile pot fi generate si prin intermediul influentelor indirecte, intentionate sau nu. De exemplu, un comportament parental excesiv de protector poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltarii temerilor irationale la copii. Daca parintii ii instruiesc constant pe copii sa se fereasca de locuri inalte sau sa evite anumite animale sau insecte, aceste recomandari pot planta semintele unei fobii in timp. Acest tip de influenta indirecta creeaza un mediu in care copilul invata sa asocieze anumite situatii sau creaturi cu pericolul, chiar si cand acesta nu este prezent, favorizand astfel dezvoltarea unei fobii.

Ce se intampla in organismul uman atunci cand se declanseaza o fobie

Cand vine vorba de fobii, corpul uman reactioneaza intr-un mod complex si intens. Glanda suprarenala, localizata deasupra rinichilor, joaca un rol important, secretand adrenalina. Acest hormon, in momentele de frica intensa, pregateste corpul pentru reactia de lupta sau fuga, accelerand functionarea tuturor sistemelor corpului. O manifestare imediata si notabila a acestui raspuns este tahicardia, o accelerare brusca a ritmului cardiac, care poate ajunge sa depaseasca 120 de batai pe minut. Desi aceasta conditie se poate ameliora rapid odata cu indepartarea factorului stresant, exista riscul ca, daca pulsul depaseste 140 de batai pe minut, sa se ajunga la fibrilatie ventriculara. Aceasta reprezinta o stare periculoasa in care inima nu mai pompeaza eficient sangele, putand duce la stop cardiac daca nu se intervine prompt.

Pe langa aceste schimbari cardiovasculare, sistemul respirator este profund afectat. Sub stres, respiratia devine mai rapida si superficiala, un fenomen cunoscut sub numele de hiperventilatie, care perturba echilibrul dintre oxigen si dioxidul de carbon in sange, provocand simptome precum ameteli sau chiar lesin. Consumul energetic al corpului creste semnificativ in astfel de momente, creierul fiind principalul consumator de glucoza. O stare prelungita de stres poate duce la epuizarea rezervelor de zahar din sange, rezultand in hipoglicemie, care se manifesta prin simptome precum vertijul, senzatii de varsatura si o slabiciune generala.

In situatii de fobie, cum ar fi frica de inaltimi sau zborul cu avionul, diferentele de presiune pot afecta echilibrul intern, provocand o serie de disfunctii la nivelul urechii interne responsabile pentru mentinerea echilibrului. Tehnici simple, precum deschiderea gurii sau inghitirea, pot ajuta la egalizarea acestei presiuni si la ameliorarea disconfortului. Stresul intens poate declansa si o transpiratie abundenta, ducand la pierderea de lichide si minerale esentiale. Este recomandat sa se consume lichide si, daca este posibil, alimente sau suplimente bogate in vitamine si minerale inainte de a intra in situatii care pot declansa fobia. Acest lucru poate ajuta la mentinerea unui nivel adecvat de hidratare si la prevenirea unor simptome mai grave.

Mecanisme de preventie si tratament impotriva fobiilor

Abordarea tratamentului fobiilor trebuie sa fie holistica si personalizata, avand la baza atat aspecte medicale, cat si psihologice. Pentru gestionarea unei fobii, consultul psihologic este esential, deoarece fiecare fobie are un fundament psihologic puternic. Identificarea originii fobiei, fie ca este genetica, dobandita sau posttraumatica, este esentiala pentru stabilirea unui plan terapeutic adecvat.

In anumite situatii, cum ar fi episoadele acute de anxietate, administrarea medicamentoasa poate fi justificata pentru a controla simptomele imediate. De exemplu, medicamente antiemetice pot fi folosite pentru a preveni voma, in timp ce medicamentele bradicardizante pot ajuta la reducerea ritmului cardiac, si diureticele pot avea efecte hipotensive. Utilizarea pe termen lung a calmantelor si a altor medicamente trebuie evitata. Este preferabil sa se caute solutii terapeutice care sa adreseze cauzele profunde ale fobiei si sa reduca dependenta de medicamente. Toate aceste tratamente trebuie intreprinse sub indrumarea stricta a unui medic, cu un plan bine definit pentru gestionarea pe termen mediu si lung a fobiei.

Bibliografie:

Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013; 

Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;

Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;

Articole similare
Sindromul Laron: Cauze si optiuni de tratament pentru aceasta boala rara Sindromul Laron: Cauze si optiuni de tratament pentru aceasta boala rara

Sindromul Laron, numit si nanismul Laron sau hipopituitarismul ereditar de tip Laron, este o boala genetica rara care afecteaza in principal cresterea si dezvoltarea fizica. Aceasta afectiune este cauzata de mutatii in gena care codifica receptorul hormonului de crestere (GH). Simptomele sindromului Laron includ statura mica, proportii corporale neobisnuite, probleme dentare, dezvoltare sexuala intarziata si un risc crescut de diabet si alte probleme metabolice.

26 august 2024
Edited 26 august 2024
citește articolul
Sindromul Leigh: Cum il recunosti, simptome, optiuni de tratament Sindromul Leigh: Cum il recunosti, simptome, optiuni de tratament

Primele simptome sunt lipsa de aspiratie la copii si pierderea controlului capului si miscarile voluntare. Aceste simptome pot fi insotite de pierderea apetitului, varsaturi, iritabilitate, plans continuu si convulsii. Pe masura ce boala progreseaza, simptomele includ slabiciune generalizata, lipsa tonusului muscular, spasticitate, tulburari de miscare, incapacitatea de a coordona echilibrul, mersul sau miscarile ochilor si neuropatia periferica cu episoade de acidoza lactica, care pot duce la o deteriorare a respiratiei, a inimii si a functiei renale

12 mai 2023
Edited 12 mai 2023
citește articolul
Sindromul Albright: simptome si optiuni de tratament Sindromul Albright: simptome si optiuni de tratament

Sindromul McCune-Albright este o boala care afecteaza oasele, pielea si sistemul hormonal (endocrin). Problema osoasa se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului normal cu zone de displazie fibroasa care duc la schiopatare, durere sau fractura. Petele maronii de pe piele sunt adesea primul semn aparent al bolii.

11 mai 2023
Edited 11 mai 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.