Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Ateroscleroza: Cum recunosti boala, primele simptome, preventie si tipuri de tratament

Ateroscleroza: Cum recunosti boala, primele simptome, preventie si tipuri de tratament

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 14 august 2023 Ultima actualizare: 14 august 2023

Ateroscleroza este o afectiune cardiovasculara cronica in care se acumuleaza depozite de grasimi, colesterol, celule inflamatorii si alte substante pe peretele arterelor. Aceste depozite, numite placi aterosclerotice, se dezvolta treptat in timp si pot ingusta sau bloca fluxul de sange prin artere. Ateroscleroza afecteaza in mod obisnuit arterele mari si mijlocii, cum ar fi arterele coronare (care alimenteaza inima), arterele cerebrale (care alimenteaza creierul) si arterele periferice (care alimenteaza membrele).

Procesul de ateroscleroza incepe de obicei cu leziuni sau inflamatii la nivelul peretelui arterial. Substantele grase si colesterolul se acumuleaza in zonele afectate, formand placi aterosclerotice. Aceste placi pot creste in dimensiune si devin rigide, ingustand arterele si reducand fluxul de sange catre tesuturile si organele alimentate de acestea.

De ce apare ateroscleroza

Ateroscleroza este rezultatul unui proces complex si multifactorial, iar cauzele exacte nu sunt pe deplin intelese. Cu toate acestea, exista mai multi factori care pot contribui la aparitia si progresia aterosclerozei:

Depozitarea colesterolului: Colesterolul este o substanta lipidica prezenta in organism si joaca un rol important in functionarea normala a celulelor si productia de hormoni. Cu toate acestea, nivelurile ridicate de colesterol LDL ("colesterolul rau") pot favoriza acumularea de colesterol in peretii arterelor. Acesta este unul dintre principalii factori in dezvoltarea aterosclerozei.

Inflamatia: Procesele inflamatorii din organism pot contribui la lezarea si deteriorarea peretelui arterial. Aceste leziuni pot declansa un raspuns inflamator si pot atrage celule inflamatorii in peretele arterial, care pot contribui la formarea placilor aterosclerotice. Stresul oxidativ: Stresul oxidativ este dezechilibrul dintre producerea de radicali liberi si capacitatea organismului de a neutraliza si de a detoxifia acesti radicali. Stresul oxidativ poate deteriora celulele si structura peretelui arterial, favorizand aparitia aterosclerozei. Factori de risc modificabili: Exista anumiti factori de risc care pot fi modificati prin schimbarea stilului de viata si a obiceiurilor. Printre acestia se numara fumatul, sedentarismul, alimentatia bogata in grasimi saturate si colesterol, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, obezitatea si nivelurile ridicate de stres.

Factori genetici: Exista si o componenta genetica a aterosclerozei. Anumite mutatii genetice pot creste susceptibilitatea unei persoane la dezvoltarea aterosclerozei. Ateroscleroza este o boala complexa si interactiunea dintre diferiti factori de risc poate varia de la individ la individ. De exemplu, un stil de viata sanatos si managementul adecvat al factorilor de risc pot reduce riscul de a dezvolta sau agravate ateroscleroza.

Boala coronariana: Ateroscleroza care afecteaza arterele coronare (care alimenteaza inima) poate duce la boala coronariana. Acest lucru poate provoca angina (durere in piept) si, in cazurile severe, poate determina un atac de cord (infarct miocardic). Blocarea completa a unei artere coronare poate cauza moartea tesutului cardiac. Accident vascular cerebral: Ingustarea sau blocarea arterelor cerebrale poate provoca un accident vascular cerebral. Acest lucru se intampla atunci cand fluxul de sange catre o parte a creierului este intrerupt sau redus, ducand la daune cerebrale. Simptomele pot varia de la slabiciune sau paralizie la tulburari de vorbire si pierderea coordonarii.

Boala arteriala periferica: Ateroscleroza care afecteaza arterele periferice (arterele din afara inimii si creierului) poate provoca boala arteriala periferica. Aceasta se caracterizeaza prin ingustarea sau blocarea arterelor care alimenteaza membrele inferioare (de obicei picioarele). Simptomele pot include durere la mers (claudicatie), senzatie de amorteala, slabiciune musculara si risc crescut de dezvoltare a ulcerelor sau infectiilor la nivelul picioarelor.

Anevrism arterial: Ateroscleroza poate slabi peretele arterial, favorizand formarea unui anevrism. Acesta este o dilatare anormala si debilitanta a arterei. Anevrismele pot aparea in orice artera, dar cel mai frecvent afecteaza aorta. Daca un anevrism se rupe, poate duce la hemoragie interna sau moarte. Insuficienta renala: Ateroscleroza care afecteaza arterele renale poate provoca ingustarea sau blocarea fluxului sanguin catre rinichi. Aceasta poate contribui la dezvoltarea hipertensiunii arteriale si la deteriorarea functiei renale, ceea ce poate duce la insuficienta renala.
Aceste complicatii pot avea consecinte grave asupra sanatatii si pot necesita interventie medicala urgenta. Este important sa se adopte masuri preventive pentru a reduce riscul de a dezvolta ateroscleroza si pentru a controla factorii de risc.

Cum se gestioneaza ateroscleroza

Gestionarea aterosclerozei implica o abordare complexa si cuprinde o combinatie de modificari ale stilului de viata, tratament medicamentos si, in unele cazuri, interventii chirurgicale. Obiectivele principale ale gestionarii aterosclerozei sunt:

Adoptati o alimentatie sanatoasa: Includeti in dieta dumneavoastra alimente bogate in fructe, legume, cereale integrale, grasimi sanatoase (cum ar fi cele din peste, ulei de masline si avocado) si proteine slabe. Evitati alimentele bogate in grasimi saturate si trans, precum fast-food-ul si alimentele procesate.

Mentineti o greutate sanatoasa: Mentinerea unei greutati corporale normale sau pierderea in greutate in cazul supraponderalitatii poate reduce presiunea asupra sistemului cardiovascular.
Fiti activ fizic: Efectuati exercitii fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, alergarea, inotul sau ciclismul, pentru a mentine o stare fizica buna si a stimula sanatatea cardiovasculara.
Renuntati la fumat: Fumatul este un factor de risc major pentru ateroscleroza si complicatiile sale. Renuntarea la fumat este esentiala pentru reducerea riscului cardiovascular.
Tratament medicamentos:

Medicamente pentru scaderea colesterolului: Statinele sunt medicamente utilizate pentru a reduce nivelul colesterolului LDL ("colesterolul rau") in sange si pentru a incetini progresia aterosclerozei. Medicamente antihipertensive: Pentru persoanele cu hipertensiune arteriala, medicamentele antihipertensive pot ajuta la mentinerea tensiunii arteriale sub control si la reducerea riscului de complicatii cardiovasculare.

Medicamente antiplachetare: Aceste medicamente, cum ar fi aspirina sau clopidogrelul, pot fi prescrise pentru subtierea sangelui si prevenirea formarii cheagurilor de sange in artere.
Interventii chirurgicale si proceduri interventionale:

Angioplastie coronariana cu montare de stent: Aceasta procedura implica introducerea unui balon si a unui stent (dispozitiv metalic) pentru a deschide arterele coronare ingustate si pentru a restabili fluxul sanguin normal. Bypass coronarian: In cazurile grave de boala coronariana, chirurgia de bypass coronarian poate fi necesara. Aceasta implica crearea unei cai alternative pentru fluxul sanguin, utilizand o artera sau un vas sanguin prelevat din alta parte a corpului.

Cum se poate preveni ateroscleroza

Adoptati o alimentatie sanatoasa:

Consumati o varietate de alimente bogate in fructe, legume, cereale integrale, leguminoase si proteine slabe, cum ar fi pestele si carnea de pasare.
Evitati alimentele procesate, bogate in grasimi saturate si trans, zaharuri adaugate si sare in exces.
Optati pentru grasimi sanatoase, cum ar fi cele din peste, avocado, nuci si ulei de masline.
Limitati consumul de colesterol si grasimi saturate, care se gasesc in carne rosie, produse lactate grase si alimente prajite.
Mentineti o greutate corporala sanatoasa:
Mentineti un indice de masa corporala (IMC) in intervalul normal, prin alimentatie echilibrata si exercitii fizice regulate.
Incercati sa evitati supraponderalitatea si obezitatea, care sunt factori de risc pentru ateroscleroza.
Combateti sedentarismul:

Realizati exercitii fizice moderate de cel putin 150 de minute pe saptamana sau exercitii intense de cel putin 75 de minute pe saptamana.
Alegeti activitati care va plac si incercati sa le faceti in mod regulat, cum ar fi mersul pe jos, alergarea, inotul sau ciclismul.

Renuntati la fumat:

Fumatul este un factor de risc major pentru ateroscleroza si complicatiile sale. Cea mai buna optiune este sa renuntati complet la fumat. Daca aveti dificultati in a renunta, cereti ajutorul medicului sau al unui specialist in renuntarea la fumat.

Gestionati nivelul de stres:

Stresul cronic poate afecta sanatatea cardiovasculara.
Controlati tensiunea arteriala si nivelul colesterolului:

Mentineti tensiunea arteriala sub control prin alimentatie sanatoasa, exercitii fizice regulate si medicatie, daca este necesar.
Realizati teste periodice pentru a monitoriza nivelul colesterolului si urmati tratamentul prescris pentru scaderea colesterolului, daca este necesar.
Monitorizati nivelul de zahar din sange:

Daca aveti diabet zaharat, mentineti nivelul de zahar din sange sub control, respectand un plan alimentar adecvat, administrand medicamentele prescrise si efectuand monitorizare regulata.
Este important sa efectuati controale medicale regulate si sa comunicati cu medicul pentru a evalua riscul personal si a elabora un plan de prevenire specific. Adoptarea unui stil de viata sanatos si gestionarea factorilor de risc poate ajuta la reducerea riscului de a dezvolta ateroscleroza si complicatiile sale asociate.

Sistemul respirator: De ce avem nevoie de trahee, care sunt bolile asociate

Traheea este o parte a sistemului respirator. Organele din sistemul respirator transporta aer bogat in oxigen la plamani, eliminand dioxidul de carbon din plamani. Cand respirati, aerul trece prin nas si laringe si apoi prin trahee.  Posibilele probleme ale traheei includ ingustarea, inflamatia si unele probleme mostenite. Este posibil sa aveti nevoie de o procedura numita traheostomie pentru a va ajuta sa respirati daca aveti probleme cu inghitirea sau o afectiune care nu va permite sa tusiti sau care afecteaza respiratia.

Traheea este un tub care incepe in laringe si se extinde la piept, putand fi definit ca un tub flexibil care insoteste laringele in miscarile pe care le efectueaza. Partea superioara este putin mai lata decat cea inferioara. La un barbat adult poate ajunge la aproximativ 12 centimetri, in timp ce la o femeie va ajunge la aproximativ 11. In ciuda acestor masuri, lungimea sa nu este ceva fix, dar se va lungi sau contracta pe masura ce laringele face miscari diferite.

In raport cu diametrul sau, traheea este diferita in functie de varsta si sex, date importante atunci cand se efectueaza examinari traheale. Traheea se extinde intre laringe si torace, traversand linia mediana (desi se inclina usor spre stanga). Partea cervicala a traheei, situata in compartimentul visceral anterior (pretraheal) al gatului, incepe la marginea inferioara a laringelui (cartilajul cricoid sau marul lui adam) situat la nivelul vertebrei C6. Se termina la nivelul crestaturii jugulare a sternului, reprezentand marginea superioara a mediastinului superior.

Partea toracica a traheei este situata in mediastinul superior al toracelui, incepe la deschiderea toracica superioara si se termina la bifurcatia traheala. Bifurcatia poate fi localizata oriunde intre nivelurile celei de-a patra si celei de-a saptea vertebre toracice. Traheea si bronhiile formeaza impreuna arborele traheobronchial. Partea toracica este impartita la nivelul bifurcatiei traheale in bronhiile principale dreapta si stanga. Bronhiile principale din dreapta sunt mai scurte, mai late si au o traiectorie aproape verticala in comparatie cu stanga. 

BIBLIOGRAFIE:

Keratosis pilaris. American Osteopathic College of Dermatology. http://www.aocd.org/skin/dermatologic_diseases/keratosis_pilaris.html. Accessed Oct. 2, 2020;
Keratosis pilaris. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/cornification-disorders/keratosis;

Articole similare
Cardamom: condimentul care te ajuta sa slabesti si sa-ti imbunatatesti digestia Cardamom: condimentul care te ajuta sa slabesti si sa-ti imbunatatesti digestia

 O infuzie digestiva de cardamom este unul dintre cele mai simple remedii pentru a combate in mod eficient flatulenta si disconfortul cauzat de acumularea gazelor. Pentru a combate arsurile la stomac dupa mese, se recomanda sa presarati in farfurie cardamom macinat (daca gustul se combina bine cu mancarea) sau sa terminati masa cu un ceai de cardamom.

8 mai 2023
Edited 9 mai 2023
citește articolul
Autismul la copii: simptome, cauze si tratament Autismul la copii: simptome, cauze si tratament

Copiii mai mari pot prezenta o utilizare neobisnuita a limbajului si au dificultati in a incepe conversatii sau a le oferi continuitate. Copiii cu autism sever nu pot vorbi deloc, dar pot fi ajutati sa comunice in alte moduri, cum ar fi prin semne sau prin desene.

8 mai 2023
Edited 8 mai 2023
citește articolul
Apendicita la copii: simptome, cauze, tratament si ingrijire Apendicita la copii: simptome, cauze, tratament si ingrijire

Apendicita este o inflamatie a apendicelui, o mica proeminenta a intestinului gros, situata in partea inferioara a abdomenului, in partea dreapta. Afecteaza de obicei copiii si adolescentii, dar poate aparea la orice varsta. Apendicita nu este contagioasa, insa este considerata a fi o urgenta medicala, deoarece apendicele se poate sparge sau rupe

5 mai 2023
Edited 5 mai 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina