Boala Osgood-Schlatter: Ce este, cum o recunosti, cum se trateaza

Boala Osgood-Schlatter este o afectiune medicala care apare frecvent la copii si adolescenti (in general, boala apare in intervalul de varsta 10-15 ani) si care implica inflamatia si durerea in partea de jos a genunchiului. Aceasta afectiune este cauzata de suprasolicitarea sau de tensiunea repetata asupra tendonului rotulian si a osului tibiei la nivelul genunchiului. Simptomele includ durere la nivelul tuberozitatii tibiale (o protuberanta osificata situata sub rotula), umflaturi sau roseata in aceasta zona, durere la miscarea genunchiului, slabiciune la nivelul genunchiului si dificultate la urcarea sau coborarea scarilor. Boala Osgood-Schlatter provoaca durere si umflaturi in tibie chiar sub genunchi. Acesta este punctul in care tendonul patelar se ataseaza la o movila osoasa din genunchi.

Copiii mai mari si adolescentii au adesea boala Osgood-Schlatter in timpul unei etape de crestere rapida. Adolescentii sportivi sunt mai predispusi in a avea o astfel de afectiune. Aceasta problema poate reveni in timp ce copilul creste, dar ar trebui sa dispara atunci cand puseul de crestere al copilului se termina. Desi sportul regulat si moderat este recunoscut ca fiind benefic pentru sanatatea fizica si sociala, sportul si sanatatea nu sunt intotdeauna sinonime. Boala este mai frecventa la baieti, la pacientii supraponderali si la cei cu un rect femural scurt. Este asociata cu sporturi care implica mai multe sarituri si alergari, de exemplu baschet, fotbal, volei si gimnastica sportiva.

Ce cauzeaza boala Osgood-Schlatter?

Boala Osgood-Schlatter este cauzata de o supraincarcare a muschilor si tendoanelor care ofera suport pentru genunchi. Supraincarcarea repetata poate provoca desprinderea tendonului patelar de tibie. Acest lucru poate provoca durerea si umflarea genunchiului. Acest tip de suprasarcina este mai probabil sa apara in timpul unui puseu de crestere, atunci cand oasele picioarelor copilului devin mai lungi. Anumite activitati, cum ar fi alergarea sau sporturile care implica sarituri (de exemplu, baschet) sau schimbari rapide in directie (cum ar fi fotbalul), pot cauza afectiunea. 

Simptome
Boala Osgood-Schlatter afecteaza de obicei doar un genunchi, dar uneori poate afecta ambii genunchi. Durerea poate sa vina si sa dispara, aparand urmatoarele manifestari:

Durere si sensibilitate in partea din fata a genunchiului.
Umflarea usoara sau o umflatura sub genunchi in tibia superioara.
Durere care se agraveaza cu exercitii sau activitate.

Cum este diagnosticata boala Osgood-Schlatter?
Medicul va pune intrebari despre istoricul de sanatate al copilului dumneavoastra si ii va face un examen fizic pentru a determina daca durerea este cauzata de boala Osgood-Schlatter sau de o alta problema, cum ar fi o leziune. Specialistul va examina si misca genunchiul, ca parte a examenului fizic, pentru a verifica sensibilitatea, amplitudinea miscarii si stabilitatea genunchiului. Medicul poate verifica ambii genunchi, chiar daca exista doar durere in unul dintre ei. De obicei, nu se fac raze X pentru a diagnostica boala Osgood-Schlatter, dar se poate face pentru a exclude alte cauze ale durerii de genunchi.

Optiuni de tratament si managementul bolii
Medicul va determina tratamentul specific pentru boala Osgood-Schlatter pe baza urmatoarelor:

Varsta copilului, starea generala de sanatate si istoricul medical
Severitatea afectiunii
Toleranta copilului pentru anumite medicamente, proceduri sau terapii
Asteptarile privind evolutia dezordinii
Opinia sau preferinta parintilor.

Scopul tratamentului este de a controla durerea de genunchi si de a limita activitatile adolescentului care ar putea agrava starea. Tratamentul implica in general urmatoarele masuri:
Odihna si evitarea activitatilor care pot agrava durerea si inflamatia
Utilizarea ghetii si a compresiei pentru reducerea inflamatiei
Administrarea de medicamente antiinflamatorii sau analgezice pentru ameliorarea durerii
Fizioterapie pentru intarirea musculaturii si a tendoanelor din jurul genunchiului
Exercitii de intindere si de consolidare a muschilor coapsei si a tendoanelor din jurul genunchiului

Utilizarea de dispozitive ortopedice, cum ar fi genunchierele, pentru sprijinirea genunchiului si reducerea tensiunii asupra tendonului rotulian, dar se pot folosi si bandajele elastice.
In general, majoritatea persoanelor se recupereaza complet dupa tratamentul adecvat si dupa ce isi acorda suficient timp pentru odihna si vindecare. Cu toate acestea, este important sa se evite activitatile care agraveaza simptomele si sa se urmeze intocmai sfaturile medicului pentru a preveni recidivele si pentru a se mentine sanatatea si siguranta genunchiului.

Medicul dumneavoastra poate recomanda utilizarea de gheata pentru a reduce umflarea si un medicament fara prescriptie medicala pentru ameliorarea durerii. In functie de cat de mult doare genunchiul, copilul poate fi nevoit sa ia o pauza de la sport si de la alte activitati care pun presiune pe genunchi. Sau copilul va petrece mai putin timp facand activitatea care provoaca durere sau facand-o cu mai putina intensitate. Medicul poate indica necesitatea efectuarii anumitor exercitii care ajuta la mentinerea muschilor picioarelor care sustin genunchiul flexibil si puternic. Atunci cand pacientul are boala Osgood-Schlatter, anumite activitati sau sporturi pot fi dificile. Dar exista pasi pe care copilul ii poate face pentru a se simti mai bine:

Sa petreaca mai putin timp facand activitatea care provoaca durere sau facand-o cu mai putina intensitate. Sau puneti-va copilul sa ia o pauza de la activitatile care provoaca durere in genunchi, cum ar fi ghemuirea, ingenuncherea, alergarea si sariturile. Puneti-va copilul sa treaca la alte activitati care nu suprasolicita genunchiul. Inotul si ciclismul sunt activitati bune, deoarece implica mai putin efort pentru genunchi.
Aplicarea de gheata sau o compresa rece peste genunchi timp de 10 pana la 20 minute la un moment dat.
Ridicarea genunchiului dureros pe o perna in timp ce se aplica gheata sau oricand pacientul se aseaza sau intinde. Genunchiul trebuie sa fie deasupra nivelului inimii copilului, iar acest lucru va ajuta la reducerea umflaturii.
Se poate utiliza o atela daca medicul sugereaza acest lucru, iar daca se intampla, urmati instructiunile profesionistului.
Bandajarea genunchiului poate ajuta la reducerea sau prevenirea umflaturii.
Se pot utiliza alte dispozitive care au scopul de a proteja genunchii in timpul activitatilor sportive sau de impact.

Adresati-va medicului daca copilul poate lua un analgezic, cum ar fi acetaminofen sau ibuprofen Fiti precauti in privinta medicamentelor. Cititi si respectati toate instructiunile de pe eticheta. Pe masura ce durerea de genunchi incepe sa dispara, medicul va poate sugera ca pacientul sa  inceapa sa faca exercitii care ajuta la intinderea si intarirea muschilor picioarelor care ofera sprijin pentru genunchi. Un specialist in fizioterapie va poate ajuta cu aceste exercitii, dupa ce medicul va recomanda aceasta terapie. 

Cum recunosc sindromul Sjogren

Sindromul Sjogren este o boală autoimună care poate afecta până la 5% din populația adultă de peste 50 de ani. Este un sindrom neurologic ereditar rar (au fost descrise peste 100 de persoane cu acest sindrom), transmis autozomal recesiv, caracterizat prin ataxie cerebeloasă cu atrofie cerebeloasă, disdiadocochinezia, dizartrie, cataractă cu debut precoce, retard intelectual moderat până la sever, hipotonie și slăbiciune musculară. Boala a fost numita dupa medicul Karl Gustaf Torsten Sjögren (1896 - 1974), psihiatru și genetician suedez care a raportat in 1950 primele 14 cazuri din Suedia.

Vorbim practic de o problema care n-are legatura ca mecanism de declansare cu factorii de mediu, dar care afecteaza in timp sistemul respirator si celelalte functii ale organismului. Fiind o boala autoimuna, anticorpii anti actioneaza asupra multor functii motrice, modifica fluxul salivar, activeaza doar o anumita zona a hipotalamusului si genereaza durerile articulare mult mai devreme. Sindromul Sjogren face parte din categoria de boli autoimune si degenereaza intr-o boala cronica. Primele simptome incep de la gura uscata, iar spre final pacientul are si artrita reumatoida si asta reprezintă o parte infimă din toate problemele medicale generate de aceasta boala. S-a incercat in ultima perioada de gasirea unor solutii pentru identificarea cat mai incipienta a bolii dar inca se fac studii si analize.

Ce trebuie sa stii despre aceasta boala?