Cardiomiopatia hipertrofica: Cum apare boala, cum se poate gestiona, tipuri de tratament
Cardiomiopatia hipertrofica (CMH) este o boala a muschiului cardiac care se caracterizeaza prin ingrosarea anormala a tesutului muscular al ventriculului stang al inimii. In CMH, muschiul cardiac devine mai gros si mai rigid, ceea ce poate face dificila pomparea sangelui din inima catre restul corpului. Cardiomiopatia hipetrofica este o boala genetica mostenita si apare datorita mutatiilor genelor care controleaza cresterea si functia muschiului cardiac. Aceste mutatii provoaca o crestere excesiva a celulelor musculare ale inimii, ceea ce duce la ingrosarea peretelui ventriculului stang. Aceasta poate fi cauzata de mai multi factori, iar uneori cauza exacta ramane necunoscuta. Unele dintre posibilele cauze si factori implicati in aparitia cardiomiopatiei hipertrofice pot include:
Factori genetici: O proportie semnificativa de cazuri de CMH sunt determinate de anomalii genetice mostenite de la parinti. S-au identificat mai multe gene asociate cu CMH, cum ar fi genele pentru proteinele contractile ale miocardului (de exemplu, gena MYH7 sau MYBPC3). Mutatiile genetice in aceste gene pot duce la cresterea grosimii miocardului.
Mutatii genetice noi (mutatii spontane): In unele cazuri, mutatiile genetice asociate cu CMH pot aparea spontan, fara a fi mostenite de la parinti. Aceste mutatii pot afecta genele responsabile de contractilitatea miocardului si pot determina cresterea grosimii muschiului cardiac. Hipertensiune arteriala: Presiunea arteriala ridicata poate exercita o presiune excesiva asupra peretilor inimii, ceea ce poate duce la ingrosarea muschiului cardiac. Aceasta poate duce la dezvoltarea unei forme de CMH numita hipertrofie concentrica.
Stenoza aortica: Stenoza aortica se refera la ingustarea valvei aortice, care este responsabila pentru pomparea sangelui oxigenat de la inima catre restul corpului. Aceasta conditie poate determina o crestere compensatorie a grosimii peretilor ventriculului stang al inimii, care se numeste hipertrofie ventriculara stanga. Hipertrofia ventriculara stanga poate fi asociata cu aparitia CMH.
Anomaliile metabolismului de calciu: Unele tulburari ale metabolismului calciului, cum ar fi hipercalcemia sau hipocalcemia, pot contribui la dezvoltarea cardiomiopatiei hipertrofice.
Alti factori: Exista si alte conditii si factori care pot juca un rol in dezvoltarea CMH, cum ar fi tulburarile de ritm cardiac (aritmii), anumite boli ale glandei tiroide, consumul excesiv de alcool sau anumite medicamente.
Cum se manifesta cardiomiopatia hipertrofica
Simptomele cardiomiopatiei hipertrofice pot varia si, in unele cazuri, pot sa nu apara. Cu toate acestea, cele mai frecvente simptome includ lipsa respiratiei, dureri toracice, palpitatii, oboseala, ameteli si lesin. Unele persoane pot dezvolta obstructia fluxului de sange din inima datorita ingrosarii peretelui ventricular, ceea ce poate agrava simptomele. Unele persoane pot prezenta simptome minime sau deloc, in timp ce altele pot avea simptome severe si complicatii asociate. Iata cateva manifestari comune ale CMH:
Simptome cardiace:
Dispnee (respiratie dificila) la efort sau chiar in repaus.
Angina pectorala (durere toracica) sau senzatie de presiune in piept, datorata insuficientei de sange si oxigen in miocard.
Palpitatii sau batai neregulate ale inimii (aritmii).
Sincopa sau ameteli, care pot fi cauzate de tulburarile de ritm cardiac sau de obstructia fluxului sanguin.
Semne fizice:
Hipertrofia asimetrica a muschiului cardiac, in special a ventriculului stang.
Batai puternice ale inimii (palpitatii) care pot fi resimtite la nivelul pieptului.
Murmur cardiac, care poate fi detectat in timpul examinarii cu stetoscopul.
Diagnostic si tratament
Diagnosticul CMH implica o evaluare medicala completa care poate include teste precum electrocardiograma (ECG), ecocardiografie, rezonanta magnetica cardiaca si teste genetice pentru a detecta mutatii genetice asociate bolii. Tratamentul cardiomiopatiei hipertrofice se bazeaza pe gestionarea simptomelor si prevenirea complicatiilor. Unele optiuni de tratament includ:
Medicamente: Medicamentele pot fi prescrise pentru ameliorarea simptomelor si controlul frecventei cardiace si a tensiunii arteriale.
Proceduri invazive: In cazurile de obstructie semnificativa a fluxului sanguin, poate fi luata in considerare o procedura numita miectomie septala, care implica indepartarea unei parti din muschiul inimii ingrosate pentru a imbunatati fluxul sanguin. Dispozitive implantabile: in cazuri cu risc ridicat de aritmii care pot pune viata in pericol, dispozitive precum defibrilatoare cardioverter implantabile pot fi utilizate pentru monitorizarea si tratarea aritmiilor.
Consiliere genetica: Datorita naturii ereditare a bolii, consilierea si testarea genetica sunt recomandate rudelor persoanelor diagnosticate cu CMH.
Sfaturi pentru traiul cu aceasta afectiune
Este important sa urmezi indrumarile medicului tau si sa iei in considerare urmatoarele sfaturi pentru a-ti gestiona afectiunea:
Consulta medicul: Asigura-te ca ai un medic specializat in probleme cardiace si ca ai programate regulat consulturi si teste pentru a monitoriza starea ta de sanatate. Comunica cu medicul tau cu privire la simptomele si intrebarile tale si respecta recomandarile si tratamentul prescris. Medicamente: Este posibil ca medicul tau sa iti prescrie medicamente pentru a controla simptomele si pentru a imbunatati functionarea inimii. Asigura-te ca intelegi modul corect de administrare a acestora si respecta programul de dozare.
Activitate fizica moderata: Discuta cu medicul tau despre activitatea fizica pe care o poti desfasura in siguranta. Exercitiile moderate pot avea beneficii pentru sanatatea inimii, dar este important sa eviti eforturile fizice intense care pot pune o presiune excesiva asupra inimii tale. Evitarea factorilor de risc: Fii constient de factorii care pot agrava simptomele tale sau pot pune in pericol sanatatea inimii. Acestia pot include consumul excesiv de alcool, fumatul si anumite medicamente. Consulta medicul tau cu privire la orice factori de risc pe care ar trebui sa ii eviti.
Mentinerea unui stil de viata sanatos: Adopta o alimentatie echilibrata, bogata in legume, fructe, cereale integrale si proteine slabe. In plus, incearca sa reduci consumul de sare si grasimi saturate. Mentine un nivel sanatos de hidratare si evita stresul excesiv. Sustinerea emotionala: Trairea cu o afectiune cardiaca poate fi provocatoare din punct de vedere emotional. Asigura-te ca ai sprijinul familiei si prietenilor si, daca este necesar, discuta cu medicul despre posibilitatea de a te adresa unui terapeut sau grup de suport pentru a-ti gestiona stresul si emotiile.
Educatie continua: Incearca sa intelegi cat mai multe despre cardiomiopatia hipertrofica si despre modul in care aceasta iti afecteaza inima. Cunoasterea despre afectiunea ta te poate ajuta sa iei decizii informate si sa iti gestionezi mai bine starea de sanatate. Aminta-te ca aceste sfaturi sunt generale si ca cel mai important este sa consulti intotdeauna medicul tau pentru sfaturi si indrumari personalizate in functie de starea ta specifica.
Muschiul cardiac ingrosat poate determina o functie de pompare deficitara, ceea ce poate duce la acumularea de lichid in plamani si la aparitia simptomelor de insuficienta cardiaca, cum ar fi edemele la nivelul picioarelor si a gleznelor, oboseala si dispneea. Tulburarile de ritm cardiac si stagnarea sangelui in cavitatea cardiaca pot creste riscul de formare a cheagurilor de sange, care pot fi transportate in alte parti ale corpului si pot provoca embolii. La unii pacienti, CMH poate fi asociata cu un risc crescut de aritmii grave, care pot duce la moartea subita cardiaca.
Colesterol HDL versus colesterol LDL si cum influenteaza aceste valori sanatatea inimii
Cele doua forme de fractii lipoproteice cunoscute generic cu numele de „colesterol” sunt particule alcatuite din lipide (grasimi) si proteine, ce au rolul de a transporta grasimile insolubile in sange. Pe de o parte, lipoproteinele cu densitate mare (HDL) gestioneaza surplusul de colesterol din celule, pe care il transporta la ficat, pentru a fi prelucrat si eliminat. De aceea, un nivel suficient de colesterol HDL in sange arata un risc mai mic de boli cardiovasculare – chiar in conditiile unui colesterol LDL mare – decat riscul care ar fi existat daca HDL era mic si LDL era mare. De aici si numele de „colesterol bun”.
Insa, pentru a ne bucura din plin de protectia colesterolului HDL, trebuie ca valoarea acestuia, masurata din sangele venos, sa fie egala sau mai mare de 60 mg/dl. Un nivel al HDL sub 40 mg/dl ne face vulnerabili din punct de vedere cardiovascular daca avem factori de risc asociati (LDL peste limita normala, hipertensiune, fumat, obezitate etc.).
Pe de alta parte, lipoproteinele cu densitate mica (LDL) au rolul de a transporta colesterolul catre celule, pentru a intra in componenta membranei celulare si pentru a indeplini multe alte functii esentiale pentru binele intregului organism. Asadar, nici „colesterol rau” nu e nociv daca ramane la o valoare mai mica de 100 mg/dl. Dar, cu fiecare 1mg/dl care se adauga peste limita maxima admisa de colesterol LDL, creste cu 1% riscul de boli cardiovasculare. In schimb, fiecare 1 mg/dl de colesterol HDL reduce cu 2% riscul de boli cardiovasculare.
BIBLIOGRAFIE:
Yeh GY. Davis RB. Phillips RS. Use of complementary therapies in patients with cardiovascular disease. J Cardiol. 2006;
Regunathan C. Pigment deficiency correction in shrimp broodstock using Spirulina as a carotenoid source. 2006;
Singh S. Kate BN. Banerjee UC. Bioactive compounds from cyanobacteria and microalgae: an overview. 2005;
Lloyd-Jones D. Adams RJ. Brown TM. J American Heart Association Statistics Committee and Stroke Statistic, 2007;
![[DEC [SPRING] [Cadou] [Alevia] Vitamina C Retard](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-cadou-rotund_13.png)
