Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Chirurgia rinosinusala: Cand avem nevoie de aceasta interventie si ce trebuie sa facem dupa operatie

Chirurgia rinosinusala: Cand avem nevoie de aceasta interventie si ce trebuie sa facem dupa operatie

Postat in: Sanatatea ta
Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 7 noiembrie 2023

Chirurgia rinosinusala este o ramura a chirurgiei ORL (otorinolaringologie) care se concentreaza pe tratamentul afectiunilor sinusurilor si ale cavitatii nazale. Aceasta procedura chirurgicala este utilizata pentru a trata diverse probleme ale sinusurilor si ale cailor nazale, sinuzita cronica, deviatia de sept nazal, polipii nazali, tumori sau alte complicatii care pot afecta functionarea normala a acestor zone.

Chirurgia rinosinusala poate fi efectuata in mai multe moduri, inclusiv prin abordare clasica, endoscopica sau chiar cu ajutorul tehnologiei de navigatie asistata. In general, operatia este minima invaziva si presupune utilizarea unei endoscopii pentru a examina si trata zonele afectate. Astfel, pacientii beneficiaza de un timp de recuperare mai scurt si mai putine cicatrici vizibile.

Chirurgia rinosinusala poate trata probleme grave ale sinusurilor

Sinuzita cronica: inflamatia persistenta a sinusurilor care determina simptome precum dureri de cap, secretii nazale abundente si congestie nazala.

Polipii nazali: crescri benigne in interiorul nasului sau al sinusurilor, care pot bloca caile respiratorii.

Deviatia de sept nazal: deviatia de la pozitia normala a septului nazal (peretele care separa cele doua cai nazale), care poate duce la dificultati respiratorii si sangerari frecvente.

Tumori si afectiuni ale sinusurilor: acestea pot cauza complicatii grave si pot necesita interventie chirurgicala pentru a fi tratate.

Cum se pregateste pacientul pentru operatie

Consultatie preoperatorie

Pacientul trebuie sa se prezinte la o consultatie preoperatorie cu medicul specialist ORL care va efectua operatia. In aceasta etapa, vor discuta detaliile procedurii, riscurile si beneficiile se vor. Este important ca pacientul sa-si puna intrebari si sa-si exprime orice ingrijorare legata de interventie.

Evaluare medicala

Medicul va efectua o evaluare detaliata a starii generale de sanatate a pacientului pentru a determina daca este apt pentru operatie. Aceasta poate include analize de sange, teste imagistice si alte investigatii medicale relevante.

Intreruperea anumitor medicamente

Pacientul trebuie sa informeze medicul cu privire la medicamentele pe care le utilizeaza, inclusiv suplimentele alimentare. In functie de caz, medicul poate recomanda intreruperea temporara a anumitor medicamente, cum ar fi anticoagulantele sau antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), inainte de operatie, pentru a reduce riscul de sangerare.

Abtinerea de la mancare si bautura

De obicei, pacientul va primi instructiuni precise cu privire la perioada in care trebuie sa ramana infometat inainte de interventie. Adesea, este necesara abstinenta de mancare si bautura in orele dinaintea operatiei, pentru a evita eventuale complicatii.

Renuntarea la fumat

Fumatul poate afecta negativ procesul de vindecare si poate creste riscul de complicatii in urma interventiei chirurgicale. Se recomanda pacientilor sa renunte la fumatul cu cateva saptamani inainte de operatie si sa continue sa evite fumatul in perioada de recuperare.

Planificarea asistentei postoperatorii

Pacientul trebuie sa aiba o persoana de incredere care sa il ajute dupa operatie, mai ales in primele zile de recuperare, cand poate fi necesar asistenta si sustinere in activitatile zilnice.

Respectarea instructiunilor medicului

Este esential ca pacientul sa respecte cu strictete toate instructiunile preoperatorii primite de la medicul specialist. Acestea pot include reguli privind administrarea medicamentelor, igiena nazala si alte recomandari specifice. Este important sa se comunice deschis cu medicul inainte de operatie si sa se puna intrebari pentru a avea o intelegere clara a procesului si a asteptarilor. O pregatire si un respect riguros fata de instructiuni pot contribui la o interventie chirurgicala reusita si la o recuperare mai usoara pentru pacient.

 

Cat dureaza operatia

Durata operatiei rinosinusale poate varia in functie de complexitatea cazului, gradul de afectare a sinusurilor si a cailor nazale si tehnica chirurgicala utilizata. De obicei, interventia chirurgicala rinosinusala este considerata a fi una dintre cele mai scurte si mai putin invazive proceduri chirurgicale.

In general, o operatie rinosinusala endoscopica standard, utilizata pentru tratarea sinuzitei cronice, polipilor nazali sau deviatiei de sept nazal, poate dura intre 1 si 3 ore. Totusi, in cazurile mai complexe, cum ar fi afectiuni asociate cu tumori sau complicatii ale sinusurilor, durata operatiei poate fi mai lunga. Este important de mentionat ca durata exacta a operatiei va fi stabilita de catre chirurg in timpul interventiei, pe masura ce acesta investigheaza si trateaza problemele identificate in mod individual in cazul pacientului.

 

Ce trebuie sa faca pacientul dupa operatie

Recuperarea pacientului dupa operatia rinosinusala poate varia in functie de tipul si complexitatea interventiei chirurgicale, si de raspunsul individual al fiecarui pacient la tratament. In general, procedura endoscopica moderna utilizata in majoritatea cazurilor de chirurgie permite o recuperare mai rapida si mai putin dureroasa in comparatie cu metodele chirurgicale traditionale. Recuperarea pacientului dupa operatia rinosinusala presupune:

Monitorizare postoperatorie: dupa interventie, pacientul va fi supus unei perioade de monitorizare in sala de recuperare sau in spital, unde personalul medical va asigura o atentie adecvata pentru a urmari semnele vitale si starea generala de sanatate a pacientului.

Odihna si ingrijire postoperatorie: pacientul trebuie sa acorde suficient timp pentru odihna si recuperare dupa operatie. Medicul va oferi instructiuni specifice privind ingrijirea postoperatorie, inclusiv cum sa ingrijeasca zona operata si cum sa previna infectii.

Administrarea medicamentelor prescrise: medicul va prescrie medicamente pentru a ajuta la controlul durerii, a inflamatiei si a riscului de infectii. Este esential sa urmati cu strictete indicatiile medicale privind administrarea acestor medicamente.

Igiena nazala: medicul va poate instrui cu privire la tehnicile de igiena nazala pentru a preveni infectiile si a mentine caile nazale curate si umede. Aceste tehnici pot include spalarea nazala cu solutii saline sau alte metode recomandate.

Alimentatie si hidratare: este important sa consumati alimente usoare si sa beti suficiente lichide pentru a va mentine hidratati in perioada de recuperare.

Evitarea activitatilor fizice intense: medicul va va sfatui sa evitati efortul fizic intens si activitatile care pot creste presiunea in zona capului, pentru a nu afecta vindecarea.

Controale postoperatorii: dupa operatie, veti avea programate controale postoperatorii la medicul specialist pentru a monitoriza evolutia si pentru evaluarea interventiei chirurgicale.

Semne de complicatii: este important sa fiti constienti de posibilele semne de complicatii, cum ar fi febra persistenta, sangerari abundente, umflaturi anormale. Daca observati astfel de simptome, trebuie sa contactati imediat medicul.

In timpul procesului de recuperare, fiecare pacient poate experimenta o perioada diferita de adaptare, iar unele persoane pot reveni mai repede la activitatile obisnuite decat altele. Este important sa respecte toate indicatiile medicale si sa aveti  rabdare in timpul procesului de vindecare.

 

Tipuri de anestezie si cum le alegem in cazul unei interventii rinosinusale

Anestezia inseamna „pierderea senzatiei”. Anestezia este o metoda terapeutica prin care se obtine pierderea temporara a sensibilitatii dureroase: pacientul nu va percepe (simti) niciun stimul dureros. Medicamentele care produc anestezie se numesc anestezice si actioneaza prin blocarea semnalelor nervoase care sunt transmise prin nervi catre creier.  Anestezia se foloseste intr-o gama larga de proceduri chirurgicale, de la chirurgia pe cord deschis, la proceduri minore, cum ar fi extractia unui dinte.

Exista 4 tipuri de anestezie: locala, regionala, generala si sedare. Tipul de anestezie este ales in functie de tipul de interventie chirurgicala, starea de sanatate a pacientului, durata operatiei si de preferinta medicului anestezist sau a chirurgului. Cu exceptia anesteziei locale care poate fi efectuata de medici chirurgi, oftalmologi sau dermatologi, anesteziile regionale si generale sunt efectuate de medicul anestezist, un medic specializat si pregatit special in acest sens. 

Anestezia generala: In aceasta forma de anestezie, pacientul este adormit complet si isi pierde constienta. Este utilizata in interventiile chirurgicale majore, pentru a asigura relaxarea musculara, amnezie si controlul total al durerii pe toata durata procedurii.

Anestezia locala: Se utilizeaza pentru a adormi o regiune specifica a corpului. Medicamentele anestezice sunt injectate in zona respectiva pentru a bloca senzatiile nervoase, permitand efectuarea procedurilor minore, cum ar fi suturile, extractiile dentare sau alte interventii care afecteaza o zona limitata.

Anestezia regionala: Acest tip de anestezie blocheaza durerea dintr-o zona mai mare a corpului decat anestezia locala, dar pacientul ramane constient. De exemplu, anestezia epidurala este utilizata frecvent in timpul nasterii pentru a ameliora durerea in zona inferioara a corpului.

Atunci cand avem nevoie de o anestezie pentru o interventie trebuie sa tinem cont de varsta persoanelor carora li se administreaza anestezicul. Acest lucru se datoreaza unor diferente fiziologice si de sanatate care pot aparea odata cu inaintarea in varsta. In general, pacientii mai in varsta pot avea un risc crescut de complicatii asociate cu anestezia, dar este important sa se tina cont de fiecare pacient in parte, deoarece fiecare persoana este unica.

BIBLIOGRAFIE:

Kothari, S. K.; Bhattacharya, A. K.; Ramesh, S.; Garg, S. N.; Khanuja, S. P. S. (November–December 2005). "Volatile Constituents in Oil from Different Plant Parts of Methyl Eugenol-Rich Ocimum tenuiflorum L.f. (syn. O. sanctum L.) Grown in South India". Journal of Essential Oil Research;

Bast, Felix; Pooja Rani; Devendra Meena (2014). "Chloroplast DNA Phylogeography of Holy Basil (Ocimum tenuiflorum) in Indian Subcontinent". The Scientific World Journal. 70;

Amin SK, Antunes C. StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing; Treasure Island (FL): Jul 19, 2020. Lower Gastrointestinal Bleeding;

Jamwal M, Sharma P, Das R. Laboratory Approach to Hemolytic Anemia. Indian J Pediatr. 2020 Jan;

8.Mumford J, Flanagan B, Keber B, Lam L. Hematologic Conditions: Platelet Disorders. FP Essent. 2019 Oct;

Rashid A. A 65-year-old man with anemia: diagnosis with peripheral blood smear. Blood Res. 2015 Sep;

Articole similare
Ten deshidratat: Cum apare, solutii pentru hidratare si tratament Ten deshidratat: Cum apare, solutii pentru hidratare si tratament

Pielea este un atribut al frumusetii si vorbeste despre fiecare persoana in parte, este ca o carte de vizita care ne dezvaluie intocmai atentia pe care i-o oferim, dar, pe de alta parte, ofera informatii si despre starea sanatatii noastre. Insa, fiecare tip de ten in parte are nevoie de o ingrijire adecvata, iar tenul uscat si sensibil necesita cea mai complexa abordare.

28 ianuarie 2022
Edited 6 februarie 2023
citește articolul
Stresul oxidativ: ce este, cauze si tratament Stresul oxidativ: ce este, cauze si tratament

Stresul oxidativ sta la baza imbatranirii premature a organismului, la baza aparitiei bolilor si este declansat de radicalii liberi, mai exact apare ca urmare a dezechilibrului intre cantitatea de oxigen reactiv ce se produce in organism si capacitatea acestuia de a-l elimina. Trebuie sa cunoastem ca la fiecare inspiratie 2% din oxigen se transforma in radicali liberi, substante daunatoare organismului care, insa, nu au viata lunga si, in cantita

20 octombrie 2017
Edited 13 ianuarie 2023
citește articolul
Imbatranirea celulara: ce inseamna si cum ne afecteaza? Imbatranirea celulara: ce inseamna si cum ne afecteaza?

Imbatranirea este o etapa normala a vietii definita printr-un proces biologic care determina modificari functionale si de structura la nivel celular. Cauzele imbatranirii sunt genetice, insa se afla in stransa legatura si cu stilul de viata al fiecaruia. Exista o serie de teorii active si pasive care explica imbatranirea celulara, insa cea mai recunoscuta este teoria pasiva a radicalilor liberi.

20 octombrie 2017
Edited 12 ianuarie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina