Claudicatia intermitenta: cum sa iti imbunatatesti circulatia la nivelul inimii

Claudicatia intermitenta se caracterizeaza prin durere sau disconfort la nivelul membrelor inferioare, in special in timpul activitatii fizice sau mersului pe distante mai lungi. Aceasta durere apare de obicei in muschii gambei, dar poate afecta si alte parti ale membrelor inferioare, cum ar fi coapsele sau fesele. Claudicatia intermitenta este adesea cauzata de ocluzia sau ingustarea arterelor care furnizeaza sange la nivelul membrelor inferioare. Acest lucru poate fi rezultatul acumularii de placi de aterom in artere (ateroscleroza), care reduc fluxul sanguin si oxigenarea la nivelul muschilor. In timpul activitatii fizice, cand necesitatile de oxigen ale muschilor cresc, fluxul sanguin insuficient poate provoca durere sau disconfort. Principalele simptome ale claudicatiei intermitente includ:
- Durere sau senzatie de arsura la nivelul membrelor inferioare in timpul mersului sau activitatii fizice;
- Disconfort care se amelioreaza atunci cand se face pauza sau se odihneste;
- Durata si intensitatea simptomelor pot varia de la caz la caz, de la o durere usoara la una severa care limiteaza capacitatea de a merge pe distante mai lungi;
- Claudicatia intermitenta este un semn ca exista o problema la nivelul sistemului circulator si poate fi un indicator al bolii arteriale periferice. Aceasta poate indica ocluzia arteriala in alte parti ale corpului, inclusiv inima sau creier.
Este important sa consulti medicul daca ai simptome de claudicatie intermitenta. Medicul va putea evalua simptomele tale, va efectua un examen fizic si va recomanda investigatii suplimentare, cum ar fi testele de diagnosticare imagistica sau teste de circulatie, pentru a confirma diagnosticul si a identifica cauza subiacenta. Tratamentul pentru claudicatia intermitenta poate include modificari ale stilului de viata, terapie medicamentoasa sau interventii chirurgicale in cazurile mai severe.
Ce sa faci daca ai claudicatie intermitenta
Daca ai simptome de claudicatie intermitenta, este important sa consulti medicul pentru o evaluare si un diagnostic adecvat. In functie de cauza si severitatea simptomelor tale, medicul poate recomanda urmatoarele:
- Modificari ale stilului de viata: Adoptarea unui stil de viata sanatos poate ajuta la gestionarea simptomelor claudicatiei intermitente si poate imbunatati circulatia sangelui in membrele inferioare. Aceste modificari pot include renuntarea la fumat, adoptarea unei diete sanatoase, controlul greutatii, mentinerea unei activitati fizice regulate si gestionarea stresului.
- Exercitii supravegheate: Medicul sau terapeutul fizic poate recomanda un program de exercitii specifice, cum ar fi mersul pe jos sau ciclismul, care pot contribui la cresterea capacitatii de mers si la ameliorarea simptomelor. Exercitiile trebuie facute sub supravegherea unui specialist pentru a evita supraexertarea si a asigura o corecta tehnica de executie.
- Terapie medicamentoasa: Medicul poate prescrie medicamente care ajuta la dilatarea vaselor de sange, reducand astfel disconfortul si imbunatatind circulatia sangelui. Aceste medicamente pot include antiagregante plachetare, vasodilatatoare sau medicamente pentru controlul colesterolului.
- Interventii chirurgicale sau proceduri: In cazurile mai severe de claudicatie intermitenta sau cand tratamentul conservator nu aduce rezultate suficiente, medicul poate recomanda interventii chirurgicale sau proceduri precum angioplastia cu balon sau bypass-ul arterial pentru a restabili fluxul sanguin adecvat in zona afectata.
De ce apare claudicatia intermitenta
Claudicatia intermitenta apare de obicei ca rezultat al unei circulatii sanguine insuficiente in membrele inferioare, cauzata de ocluzia sau ingustarea arterelor care furnizeaza sange la nivelul acestora. Principalele cauze ale claudicatiei intermitente sunt asociate cu boala arteriala periferica si ateroscleroza.
Boala arteriala periferica este o afectiune in care arterele care furnizeaza sange la nivelul extremitatilor (de obicei membrele inferioare) devin inguste si rigidizate. Ateroscleroza este cea mai frecventa cauza a bolii arteriale periferice si apare atunci cand placile de aterom (depuneri de grasime, colesterol si alte substante) se acumuleaza pe peretii arterelor, ingustandu-le si afectand fluxul sanguin. Alte cauze posibile ale claudicatiei intermitente includ:
- Stenoza arterei renale: Ingustarea arterei renale, care furnizeaza sange rinichilor, poate duce la reducerea fluxului sanguin si, prin urmare, la simptome de claudicatie intermitenta.
- Tromboza arteriala: Formarea unui cheag de sange intr-o artera poate bloca fluxul sanguin si provoca simptome de claudicatie intermitenta.
Vasculita: Inflamatia vaselor de sange poate afecta fluxul sanguin si poate provoca simptome de claudicatie intermitenta. - Compresie arteriala: Unele afectiuni, precum sindromul de canal carpian sau stenoza canalului vertebral, pot comprima arterele si pot duce la simptome de claudicatie intermitenta in zonele afectate.
Factorii de risc care pot contribui la dezvoltarea claudicatiei intermitente includ fumatul, hipertensiunea arteriala, diabetul, nivelurile ridicate de colesterol, obezitatea, varsta inaintata si istoricul familial de afectiuni cardiovasculare.
Ce poti face pentru a-ti imbunatati circulatia
Renunta la fumat: Fumatul poate afecta negativ circulatia sangelui. Renuntarea la fumat este esentiala pentru imbunatatirea circulatiei si sanatatii generale.
Mentine o greutate sanatoasa: Excesul de greutate poate exercita presiune asupra sistemului circulator. Mentinerea unei greutati sanatoase poate reduce stresul asupra vaselor de sange si poate imbunatati circulatia.
Adopta o alimentatie echilibrata: Consumul unei diete bogate in fructe, legume, cereale integrale si proteine slabe poate sprijini sanatatea sistemului circulator. Evita alimentele procesate si bogate in grasimi saturate si trans.
Hidrateaza-te adecvat: Consumul suficient de apa este important pentru mentinerea unei circulatii sanguine sanatoase. Asigura-te ca bei cantitatea adecvata de apa in fiecare zi.
Mentine un nivel de activitate fizica regulat:
Exercitiile fizice regulate pot imbunatati circulatia sangelui. Acestea ajuta la cresterea fluxului sanguin si la intarirea sistemului cardiovascular.
Incepe cu exercitii moderate si creste treptat intensitatea si durata acestora in functie de capacitatea si starea ta de sanatate. Consulta medicul inainte de a incepe un program de exercitii fizice, in special daca ai conditii medicale preexistente.
Evita pozitia prelungita in picioare sau asezat:
Daca stai sau stai in aceeasi pozitie pentru perioade indelungate, acest lucru poate afecta circulatia sangelui. Incearca sa iei pauze regulate pentru a te ridica, a te intinde si a te misca pentru a stimula circulatia.
Evita hainele stranse:
Hainele stranse, in special cele care comprima zonele critice, cum ar fi talia sau zona inghinala, pot afecta circulatia sangelui. Opteaza pentru haine confortabile si care permit libertate de miscare.
Ridicarea picioarelor:
Ridicarea picioarelor in timpul odihnei poate ajuta la reducerea edemului si la imbunatatirea circulatiei sangelui in membrele inferioare.
Controlul stresului:
Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra circulatiei sangelui.
Monitorizeaza tensiunea arteriala si nivelul de colesterol:
Mentinerea tensiunii arteriale si a nivelului de colesterol in limitele normale poate contribui la sanatatea sistemului circulator. Consulta medicul pentru a-ti monitoriza regulat aceste valori si pentru a primi indrumari specifice in functie de situatia ta. Urmeaza recomandarile medicului si fii consecvent in respectarea tratamentului prescris. In plus, monitorizeaza simptomele si fii atent la orice schimbare sau agravare a acestora. Comunica orice preocupare sau intrebari medicului tau, deoarece acesta este cel mai in masura sa ofere indrumari specifice in functie de situatia ta individuala.
Suflurile cardiace: Intelegerea si gestionarea lor, cum apar, metode de tratament
Suflurile cardiace sunt sunete anormale produse in timpul ciclului cardiac si detectate in timpul auscultarii inimii cu ajutorul unui stetoscop. Aceste sunete pot fi cauzate de turbulente sau flux sanguin neregulat prin valvele inimii sau prin vasele de sange. Suflurile cardiace pot fi impartite mai multe categorii:
Sufluri inocente (fiziologice)
Acestea sunt sufluri care nu indica prezenta unei afectiuni cardiace sau a unei probleme grave. Ele sunt frecvente la copii si tineri sanatosi. Suflurile inocente sunt de obicei slabe, scurte si nu sunt asociate cu alte semne sau simptome de boala cardiaca. Nu necesita tratament si de obicei dispar pe masura ce copilul creste.
Sufluri organice (patologice)
Acestea pot fi cauzate de diverse afectiuni cardiace, cum ar fi malformatii congenitale ale valvei inimii, infectii ale valvei, stenoza (ingustarea) sau insuficienta (scurgerea) valvei. Suflurile patologice pot fi mai intense, mai lungi si pot fi insotite de simptome precum oboseala, dispnee (dificultate in respiratie), umflaturi la nivelul membrelor inferioare sau intoleranta la efort.
Bibliografie:
1. Gold R.; Kappos L.; Arnold D.L.; et al. (September 20, 2012). "Placebo-Controlled Phase 3 Study of Oral BG-12 for Relapsing Multiple Sclerosis". N Engl J Med. 367 (12): 1098–1107;
2. "Scientists look to cut cow flatulence". phys.org. March 21, 2008. Volhard, J. "Darstellung von Maleinsäureanhydrid" Justus Liebig's Annalen der Chemie 1892, volume 2019;
3. Llica, R-A., Kloetzer, L. and Galaction,A-I. Fumaric acid: production and separation. Biochemistry Letters, 2018;
4. Das, R.K., Brar, S.K., and Verma, M. Fumaric acid: production and application aspects. In: Brar SK, Sarma SJ, Pakshirajan K (eds) Platform chemical biorefinery: future green chemistry, Elsevier, Amsterdam, (2016);