Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
genuchi-bandajat

Condromalacia patelara: ce este, cum se pune diagnostic, tipuri de tratament

Postat in: Sanatatea ta
Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 10 decembrie 2024 Ultima actualizare: 10 decembrie 2024

Condromalacia patelara este o afectiune comuna a genunchiului caracterizata prin inmuierea sau deteriorarea cartilajului de sub rotula (patela). Cartilajul este un tesut moale si neted care acopera suprafetele oaselor din articulatie, permitand acestora sa alunece usor unul pe celalalt in timpul miscarii. In cazul condromalaciei patelare, cartilajul de sub patela se deterioreaza si se inmoaie, ceea ce poate duce la aparitia durerii si a disconfortului in zona genunchiului. condromalacia patelara nu este o afectiune specifica legata de varsta, dar apare mai frecvent la tineri si persoane active.

Cauze ale condromalaciei patelare

Condromalacia patelara apare ca urmare a deteriorarii sau inmuierea cartilajului de sub rotula (patela) in zona genunchiului. Cauzele exacte ale aparitiei acestei afectiuni pot fi diverse si pot varia de la persoana la persoana, dar unele dintre factorii implicati includ:

  • Suprasolicitarea genunchiului: Suprasolicitarea excesiva a genunchiului prin activitati fizice intense sau repetitive poate duce la deteriorarea cartilajului. Sporturile care implica sarituri, alergari sau miscari repetitive ale genunchiului pot pune o presiune crescuta asupra cartilajului patelar, ceea ce poate duce la uzura si deteriorare.
  • Dezechilibre musculare: Un dezechilibru intre muschii coapsei si ai genunchiului poate afecta modul in care patela se deplaseaza pe femur si poate crea o presiune neuniforma asupra cartilajului.
  • Instabilitatea rotulei (patela): O instabilitate excesiva a rotulei poate provoca miscari necontrolate sau neasteptate ale acesteia in timpul miscarii, ceea ce poate contribui la deteriorarea cartilajului sub patela.
  • Traumatisme sau leziuni: Traumatismele la nivelul genunchiului, cum ar fi caderile sau lovirile directe, pot deteriora cartilajul patelar si pot duce la aparitia condromalaciei.
  • Anatomie anormala a genunchiului: Anumite diformitati sau conditii anatomice ale genunchiului pot crea o presiune excesiva pe cartilajul patelar, favorizand dezvoltarea condromalaciei.
  • Factori structurali: Unii factori structurali, cum ar fi picioarele plate sau arcuite, pot afecta modul in care greutatea este distribuita pe genunchi si pot contribui la deteriorarea cartilajului.

Ce simptome apar

Simptomele condromalaciei patelare pot varia in functie de gravitatea leziunilor de cartilaj si de factorii individuali, dar unele dintre cele mai comune simptome includ:

Durere la nivelul genunchiului

Durerea este cel mai frecvent simptom al condromalaciei patelare. Pacientii pot experimenta durere difuza sau localizata in partea din fata si din spate a genunchiului, mai ales in zona sub rotula (patela). Durerea poate fi accentuata in timpul miscarii genunchiului, cum ar fi urcatul si coboratul scarilor, alergarea, sariturile sau statul prelungit in pozitie asezata.

Senzatie de trosnitura sau crepitus

Unele persoane pot simti o senzatie de trosnitura sau crepitus (sunet anormal) in timpul miscarii genunchiului. Aceasta se datoreaza miscarii anormale a patelarei pe femur, din cauza deteriorarii cartilajului sub rotula.

Slabiciune sau instabilitate in genunchi

Pacientii pot observa o senzatie de slabiciune sau instabilitate a genunchiului, mai ales in timpul activitatilor fizice sau la schimbarea pozitiei corpului.

Umflare si sensibilitate

Unele persoane pot prezenta umflaturi si sensibilitate la nivelul genunchiului afectat.

Disconfort sau durere la statul prelungit in pozitie asezata

Persoanele cu condromalacie patelara pot avea disconfort sau durere la statul prelungit in pozitie asezata, cum ar fi in timpul unui film sau la o calatorie lunga cu avionul.

Reducerea mobilitatii

Deteriorarea cartilajului sub rotula poate duce la reducerea mobilitatii genunchiului si la dificultatea in realizarea unor miscari specifice. Simptomele condromalaciei patelare pot fi similare cu cele ale altor afectiuni ale genunchiului, cum ar fi tendinita patelara sau sindromul plicii sinoviale. De aceea, este recomandat sa consultati un specialist pentru a obtine un diagnostic precis si pentru a stabili un plan de tratament adecvat in cazul in care prezentati simptomele mentionate mai sus.

 

Cum se diagnosticheaza condromalacia patelara

Diagnosticul condromalaciei patelare implica de obicei o combinatie de anamneza, examinare fizica si investigatii imagistice pentru a confirma prezenta si gravitatea afectiunii. Medicul va discuta cu pacientul despre simptomele pe care le prezinta, inclusiv despre durere, disconfort si activitati care pot agrava sau ameliora simptomele. Medicul va examina apoi genunchiul pentru a evalua mobilitatea, stabilitatea, sensibilitatea si posibile semne de inflamatie sau umflaturi. Exista anumite teste clinice care pot fi utilizate pentru a evalua condromalacia patelara. Un exemplu este cel in care medicul va apasa usor patela in anumite directii pentru a evalua miscarea acesteia si pentru a detecta trosnitura caracteristica. Testul "testul apasarii patelare" implica aplicarea presiunii asupra patelarei pentru a evalua durerea si sensibilitatea.

Pentru a confirma diagnosticul si pentru a evalua starea cartilajului, pot fi realizate investigatii imagistice, cum ar fi radiografii, imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) sau tomografie computerizata (CT). Radiografiile pot ajuta la evaluarea structurii osoase si pot exclude alte afectiuni ale genunchiului, in timp ce RMN-ul sau CT-ul pot oferi detalii mai precise asupra starii cartilajului. In unele cazuri, medicul poate recomanda artroscopia genunchiului pentru a examina direct interiorul articulatiei genunchiului si pentru a evalua starea cartilajului. Procesul de diagnosticare poate fi complex si necesita o evaluare adecvata de catre un specialist, cum ar fi un medic de recuperare medicala sau un ortoped. De asemenea, este important sa se excluda alte afectiuni ale genunchiului care pot prezenta simptome similare. In functie de diagnosticul stabilit, medicul va recomanda un plan de tratament adecvat pentru a gestiona si a trata afectiunea.

 

Cum se trateaza condromalacia patelara

Tratamentul condromalaciei patelare poate varia in functie de gravitatea afectiunii, de simptomele individuale si de factorii specifici ai pacientului. In general, obiectivele tratamentului sunt de a reduce durerea, de a imbunatati functia genunchiului si de a preveni progresia deteriorarii cartilajului. Tratamentul condromalaciei patelare poate include urmatoarele masuri:

Odihna si modificarea activitatilor

Este important ca pacientii sa acorde genunchiului timpul necesar pentru a se recupera. Acest lucru implica evitarea activitatilor care pot agrava simptomele, cum ar fi alergarea, sariturile sau exercitiile care solicita intens genunchiul. Medicul poate recomanda activitati cu impact scazut, precum inotul sau ciclismul, care nu pun o presiune mare pe genunchi.

Terapie fizica

Programul de fizioterapie poate fi foarte benefic pentru tratarea condromalaciei patelare. Terapeutul poate recomanda exercitii de intarire a muschilor coapsei si ai genunchiului, pentru a sprijini si a stabiliza articulatia, precum si exercitii de mobilitate si de intindere pentru a imbunatati flexibilitatea. Terapia fizica poate contribui la ameliorarea durerii, la imbunatatirea functiei si la prevenirea recidivelor.

Medicamente

Medicul poate recomanda utilizarea de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau alte medicamente pentru ameliorarea durerii si a inflamatiei.

Genunchiere sau suport pentru patela

Uneori, purtarea unei genunchiere sau a unui suport pentru patela poate ajuta la mentinerea unei aliniari adecvate a genunchiului si la reducerea presiunii asupra cartilajului patelar.

Injectii cu corticosteroizi sau acid hialuronic

In cazurile mai severe, medicul poate recomanda injectii cu corticosteroizi sau cu acid hialuronic in genunchi pentru a reduce inflamatia si a ameliora durerea.

Chirurgie

In cazurile rare, cand tratamentul conservator nu aduce ameliorare semnificativa, se poate lua in considerare interventia chirurgicala.

 

Ce este bandajul kinesiologic si cum te ajuta in cazul durerilor acute de genunchi

Bandajul kinesiologic, cunoscut si sub denumirea de banda kinesiologica sau banda KT (Kinesio Tape), este un dispozitiv medical elastic si adeziv utilizat in tratamentele de fizioterapie si reabilitare. A fost dezvoltat in anii 1970 de catre Dr. Kenzo Kase, un chiropractician japonez. Banda kinesiologica are mai multe proprietati care o fac utila in terapiile fizice:

  • Elasticitate: este fabricata dintr-un material elastic, similar cu pielea umana, pentru a permite miscarea naturala a corpului.
  • Adeziune: are o parte adeziva care permite aplicarea pe piele si mentinerea pe loc pe durata tratamentului.
  • Respirabilitate: materialul permite pielii sa respire, evitand acumularea de umiditate si reducand riscul de iritatii.
  • Rezistenta la apa: multe variante ale benzii kinesiologice sunt rezistente la apa, ceea ce permite pacientilor sa o utilizeze in timpul activitatilor fizice si in diferite conditii meteorologice.
  • Activare neuromusculara: se presupune ca banda kinesiologica ajuta la stimularea receptorilor pielii si a sistemului nervos, contribuind astfel la ameliorarea durerii, reducerea inflamatiei si sprijinirea functiei musculare.

Bibliografie:

Fifi AC, Axelrod CH, Chakraborty P, et al. Herbs and spices in the treatment of functional gastrointestinal disorders: a review of clinical trials. Nutrients. 2018;
Long V. Aloe vera in dermatology—the plant of immortality. JAMA Dermatology. 2016;
National Institute of Environmental Health Sciences. NTP Speaks About Aloe Vera. https://www.niehs.nih.gov/news/newsroom/interviews/aloevera/index.cfm. Accessed on June 24, 2020;
Norman G, Christie J, Liu Z, et al. Antiseptics for burns. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2017(7):CD011821. Accessed at www.cochranelibrary.comon October 31, 2019;

Articole similare
Tot ce vrei sa stii despre dermatomiozita, o boala autoimuna Tot ce vrei sa stii despre dermatomiozita, o boala autoimuna

La nivel muscular, apar contracții dureroase în timpul flexării articulațiilor, iar la nivel tegumentar incep sa apara pe fata, gat tot felul de zone pigmentare care pot face crusta purulenta in anumite cazuri, mai ales daca zona respectiva este scarpinata. Cele mai multe formatiuni eritematoase apar pe fata, piept, spate si in jurul unghiilor, a articulatiilor mari. Leziunile cutanate pot fi discrete si usor de trecut cu vederea, sau se pot prez

6 februarie 2020
Edited 26 iunie 2023
citește articolul
Ce efecte au sucurile acidulate asupra organismului tau Ce efecte au sucurile acidulate asupra organismului tau

Puțini știu de exemplu că anual pe glob mor peste 200.000 de oameni din cauza abuzului de băuturi acidulate bogate în zaharuri. Potrivit unor publicații medicale din America, unul din 100 de decese în rândul persoanelor obeze este pus pe seama consumului de răcoritoare dulci bogate în zahăr.

3 februarie 2020
Edited 26 iunie 2023
citește articolul
Ce inseamna cand ai icter Ce inseamna cand ai icter

Sindromul Gilbert este o afecţiune puţin severă ce afectează 3-7% din populaţie, nu necesită tratament şi în general este diagnosticată întâmplător, prin analize de rutină. Singurul factor de risc pentru apariţia sindromului Gilbert este genetic, şi anume mutația promotorului (regiunii de început) a genei UGT1A1, care se transmite autozomal recesiv, ceea ce înseamnă că o persoană afectată a moştenit ambele copii ale genei mutante, câte una de la

2 ianuarie 2020
Edited 11 aprilie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.