Conioza: Cum apare boala, complicatii si tratament
Praful respirabil este format din particule cu dimensiuni mai mici de 10 microni, care sunt suficient de mici pentru a fi inhalate si a ramane in plamani. Expunerea la praful a fost mult timp cunoscuta ca fiind o amenintare grava la adresa sanatatii lucratorilor din multe sectoare. Mediile in care se inhaleaza particule de praf pot fi extrem de daunatoare pentru sanatate, iar unele afectiuni apar ca urmare a expunerii la praf.
Conioza este un grup de boli pulmonare interstitiale, majoritatea de origine profesionala, cauzate de inhalarea pulberilor minerale sau metalice. Nu apare peste noapte. Se intampla dupa ce ati petrecut ani de zile intr-un loc in care respirati praf mineral sau chimic fin, cum ar fi praf de carbune sau azbest. Vorbim aici de mine de antracit, lignit, cupru, diamante, aur, fabrici de ciment, de cherestea, de prelucrare mase plastice industriale.
Cand particulele de praf se acumuleaza in plamani, sistemul imunitar - apararea corpului impotriva germenilor -- se deteriozeaza, vazand particulele de praf ca pe niste invadatori, incercand sa ii distruga. Tesutul pulmonar se inflameaza adesea in timpul acestui proces. Ca urmare, tesutul cicatricial se poate forma in plamani, la fel cum s-ar intampla dupa o leziune. Deoarece tesutul cicatricial este mai putin elastic decat tesutul pulmonar obisnuit, poate fi mai greu pentru individ sa respire profund si apar problemele respiratorii.
Care sunt simptomele?
Multe persoane care au conioza, manifesta simptome precum:
O tuse pe termen lung
Tuse cu cantitati mari de mucus
Senzatie de lipsa de aer
Pacientii pot fi asimptomatici si pot avea o radiografie toracica anormala (rezultat accidental al testului de depistare sau screening) sau, alternativ, pot avea un debut treptat al dispneei de stres, cu progresie spre dispnee mai severa. Tusea si respiratia suieratoare pot fi prezente. Puteti avea alte simptome, in functie de tipul de conioza pe care o aveti. Daca ati inhalat mult praf de azbest, de exemplu, lichidul se poate acumula in spatiul pleural, o zona ingusta intre plamani si peretele toracic.
Cum se diagnosticheaza?
Diagnosticul este de obicei obtinut prin aparitia tipica pe radiografia toracica si istoricul expunerii. Medicul dumneavoastra poate utiliza raze X sau scanari CT pentru a afla daca aveti conioza. Daca aveti aceasta afectiune, imaginile din aceste teste vor arata tesut cicatricial in plamani sau bulgari densi de tesut numit noduli.
Medicul poate recomanda alte teste pentru a intelege mai bine starea de sanatate si gravitatea coniozei, la fiecare pacient. Este posibil sa faceti un test care observa functia pulmonara, pentru ca medicul sa vada cat de bine intra si iese aerul din plamani.
Medicul va va monitoriza pentru alte afectiuni pe care le puteti avea din cauza coniozei. Aceste complicatii posibile includ cancerul pulmonar sau fibroza masiva progresiva, o forma severa de cicatrici pulmonare care pot pune viata in pericol.
Se poate vindeca?
Nu exista niciun tratament care poate elimina petele de praf mineral din plamani. In schimb, majoritatea tratamentelor incearca mentinerea plamanilor cat mai functionali. Conioza este o boala pulmonara "cronica", ceea ce inseamna ca va trebui sa gestionati simptomele pe termen lung. Cu tratamentul potrivit si vizitele regulate la medic, puteti mentine simptomele sub control si va puteti proteja impotriva leziunilor pulmonare viitoare.
Initial, medicii recomanda eliminarea mediului care a condus la aparitia coniozei, de exemplu lucratul in mediile expuse la praf. De asemenea, daca sunteti fumator, medicul va va recomanda sa renuntati la acest obicei, pentru a va imbunatati sanatatea plamanilor.
Se poate sa se prescrie un medicament inhalat, cum ar fi un bronhodilatator sau un corticosteroid. Bronhodilatatoarele deschid caile respiratorii daca aveti probleme de respiratie, in timp ce corticosteroizii pot reduce inflamatia cailor respiratorii. Insa orice tip de medicamentatie se administreaza doar sub indrumarea medicului, niciodata nu este recomandat sa folositi tratamente acasa, fara prescriptie medicala si fara un consult de specialitate.
Daca testele dumneavoastra arata niveluri scazute de oxigen in sange, medicul va poate sugera sa faceti "terapie suplimentara cu oxigen". In acest tratament, respirati oxigen suplimentar printr-o masca sau prin alte metode avizate medical. Oxigenul pe care il obtineti in acest fel este stocat intr-un rezervor sau intr-un alt tip de dispozitiv. Unii oameni folosesc acest tratament pe tot parcursul zilei, in timp ce altii pot avea nevoie de el doar noaptea.
Cand trebuie sa mergi la medic?
Cand simptome precum durere in plamani, dificultati de respiratie sau tuse apar, este necesara o vizita la medic. Conioza este o problema grava, dar efectele sale pot fi ameliorate in mod fiabil cu un tratament adecvat. Prin urmare, chiar si primele semne ale acestei afectiuni ar trebui investigate. Persoanele care lucreaza in minerit sau in orice alta industrie cu un nivel ridicat de contact cu poluantii ar trebui sa aiba imediat aceste simptome. Persoanele care au deja conioza ar trebui sa se consulte cu medicul daca simptomele devin mai severe sau daca apar alte semne neobisnuite de boala si nu se pot diminua in decurs de o saptamana. Deoarece in cele mai multe cazuri, conioza este o boala ce apare pe fond profesional, documentatia necesara trebuie prezentata medicului de familie, pentru ca pacientul sa fie in evidenta medicului.
Semnele coniozei pot aparea brusc in cateva saptamani pana la luni sau se pot dezvolta treptat de-a lungul anilor. Este important ca de la primele simptome, pacientii sa se prezinte la medic, in special daca mediul in care profeseaza este unul care ar putea cauza aparitia coniozei. Conioza acuta prezinta o exacerbare rapida. Pacientii sufera din ce in ce mai mult de dificultati de respiratie, iar din cauza lipsei de oxigen, membranele gurii, a buzelor buzele si degetele pot deveni albastrui. In plus, cei afectati de conioza slabesc neintentionat, se simt neputinciosi si obositi. Tuse si dureri in piept sunt simptomele des intalnite ale coniozei. Pe masura ce boala progreseaza, tesutul functional al plamanilor se intareste din ce in ce mai mult. Drept urmare, plamanii nu se mai pot extinde, iar respiratia este semnificativ mai dificila.
Cum apare alergia la praf? In ce conditii poate duce la complicatii si aparitia unor boli precum conioza
Oamenii predispusi sa devina alergici produc anticorpi din clasa IgE (imunoglobulina e) impotriva unei game largi de proteine prezente in mediul inconjurator, in special in interiorul cladirilor si locuintelor. Astazi, in tarile dezvoltate, majoritatea oamenilor pot petrece pana la 95% din timpul lor in interior si foarte putin timp in aer liber. Este evident ca aceasta schimbare in stilul de viata a implicat schimbari in frecventa multor boli cronice, cu incidenta speciala in bolile respiratorii alergice.
In plus, majoritatea locuintelor din tarile industrializate, datorita sistemelor de izolare imbunatatite, mentin temperaturi uniforme si calde si, in general, contin mai mult mobilier decat acum 50 de ani, iar aceste aspecte contribuie la sporirea riscului de a dezvolta alergie la praf. Atunci cand petrecm perioade lungi in aceste medii inchise, respiram aer bogat in substante potential alergenice, ceea ce faciliteaza aparitia alergiilor la praf.
Praful din casa este principala sursa de alergeni in interiorul locuintelor si este un ecosistem complex compus dintr-un amestec de materie anorganica si organica, inclusiv fragmente microscopice de piele umana, fibre, spori fungici, bacterii, virusi, bacterii si alte substante chimice, polenuri, insecte, derivate dermice de origine animala, reziduuri alimentare, plante de casa si acarieni. Materialul anorganic continut in pulbere nu produce sensibilizare alergica, in timp ce componenta organica existenta poate actiona ca un iritant sau alergen.
Bibliografie:
Monczor F, Fernandez N. Current Knowledge and Perspectives on Histamine H1 and H2 Receptor Pharmacology: Functional Selectivity, Receptor Crosstalk, and Repositioning of Classic Histaminergic Ligands. Mol Pharmacol. 2019;
Schaefer TS, Zito PM. StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing; Treasure Island (FL): Antiemetic Histamine H1 Receptor Blockers., 2019;
Curto-Barredo L, Giménez-Arnau AM. Treatment of chronic spontaneous urticaria with an inadequate response to H1-antihistamine. G Ital Dermatol Venereol. 2019;
Kuna L, Jakab J, Smolic R, Raguz-Lucic N, Vcev A, Smolic M. Peptic Ulcer Disease: A Brief Review of Conventional Therapy and Herbal Treatment Options. J Clin Med. 2019;
Pirahanchi Y, Sharma S. StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing; Treasure Island (FL): Aug 31, 2020;
