Conjunctivita: de ce apare, cum se trateaza si cum poate fi prevenita
Conjunctivita are legatura cu problemele unei componente a ochilor numita Conjunctiva, care este o membrana subtire, transparenta, bine vascularizata, care tapeteaza suprafata anterioara a globului ocular si fata posterioara a pleoapelor. Datorita localizarii sale, conjunctiva este expusa actiunii microorganismelor. De ce apare aceasta boala si cum poate fi evitata vom descoperi din articolul urmator.
Ce este conjunctivita?
Care sunt cauzele?
Care sunt simptomele?
Cum se stabileste un diagnostic?
Cum se trateaza si cum se poate preveni?
Ce este conjunctivita?
Asa cum am spus de la inceput, conjunctivita are legatura directa cu inflamarea sau agresiunile de orice natura intrinseca sau extrinseca asupra conjunctivei.
Conjunctiva este o membrana cu rol de protectie, care acopera fata anterioara a sclerei si fetele posterioare ale celor doua pleoape. Formarea conjunctivei incepe inca din cea de-a sasea saptamana a vietii intrauterine. Conjunctiva este subtire, neteda si transparenta si are capacitatea de a forma anumite secretii care vor lubrefia suprafata corneei.
Exista mai multe tipuri de conjunctiva si toate declanseaza intr-un anumit fel boala numita conjunctivita:
- conjunctiva palpebrala acopera fata posterioara a pleoapelor si formeaza fundurile de sac oculo-conjunctivale;
- conjunctiva bulbara acopera portiunea anterioara a globului ocular, avand doua portiuni: portiunea limbica si portiunea sclerala;
Conjunctiva este foarte bine vascularizata de catre arterele ciliare si arterele palpebrale. De asemenea, ea este foarte bine inervata, prezentand numerosi receptori senzitivi. La nivelul globului ocular, conjunctiva are rol de protectie (protejeaza impotriva infectiilor bacteriene) – rol indeplinit cu ajutorul enzimelor elaborate, al mucusului, dar si al florei saprofite de la acest nivel.
Bolile conjunctivei pot genera o serie de modificari locale oculare, dintre cele mai diverse: modificari de culoare, modificari de suprafata si modificari secretorii; in astfel de situatii, pacientul acuza o senzatie de intepatura la nivel ocular, senzatie de mancarime, senzatie de corp strain, senzatie dureroasa sau fotofobie (pacientul nu poate tolera lumina puternica).In plus, secretiile conjunctivale pot perturba intr-o oarecare masura functia vizuala. Retinem faptul ca afectiunile conjunctivale nu vor fi insotite de scaderea acuitatii vizuale – element important pentru realizarea diagnosticului diferential.
In linii mari, conjunctiva poate avea un aspect palid, daca pacientul este anemic. Ea mai poate avea un aspect rosiatic si atunci vorbim de o iritatie locala (corp strain, infectie locala). Roseata aparuta in caz de conjunctivita este mai intensa la nivelul fundurilor de sac si la nivel palpebral iar localizarea congestiei conjunctivale depinde mai ales de etiologia inflamatiei respective.
Aspectul cianotic (vinetiu) al conjunctivei la unele persoane se datoreaza de obicei dilatatiilor vasculare de la acest nivel. Echimozele conjunctivei sunt o consecinta a traumatismelor globului ocular. Frecvent exista si situatia in care conjunctiva poate capata o coloratie galbuie, datorita acumularii pigmentilor biliari la acest nivel – ochiul galben din diferite afectiuni hepatice.
Emfizemul conjunctival este tot o modificare de suprafata, care se caracterizeaza prin „umflarea” membranei conjunctivale, datorita prezentei bulelor de aer la acest nivel. O alta modificare de suprafata, o reprezinta hipertrofia papilelor dormice, ce afecteaza mai ales conjunctiva tarsala. Conjunctivitele foliculare pot conduce la aparitia foliculilor conjunctivali – proeminente avasculare, datorate hiperplaziei foliculilor limfatici.
Pe scurt, conjunctivita este o afectiune inflamatorie a conjunctivei ale carei cauze pot varia de la: bacteriana, virala, alergica sau factori iritanti. Conjunctivita este cea mai frecventa afectiune a conjunctivei, severitatea ei variind de la hiperemie conjunctivala usoara cu lacrimare, pana la inflamatii foarte grave datorita complicatiilor pe care le pot produce.
Care sunt cauzele?
Cauzele conjunctivitei vom observa ca determina practic si tipologia lor in functie de factorul de infectie/perturbator. Asadar avem conjunctivita bacteriana care reprezinta 40 % din patologia infecto-inflamatorie oculara. conjunctivita alergica si conjunctivita virala.
In cazul conjunctivitei bacteriene agentii microbieni implicati pot fi variati, provenind fie din flora saprofita a conjunctivei si pleoapelor, fie din exterior, pe cale aeriana, prin contact direct cu maini sau obiecte contaminate, sau de la o infectie adiacenta clinic inaparenta. Obiectiv, acest tip de afectiune se caracterizeaza prin ochi rosu care poate fi asociat cu edemul (umflarea) pleoapelor, secretie conjunctivala mucoasa sau purulenta, lipirea pleoapelor dimineata, la trezire. Vederea nu este afectata.
Tratamentul conjunctivitelor bacteriene se face cu antibiotic care se administreaza local sub forma de colir sau unguent oftalmic in sacul conjunctival inferior. In cele mai multe cazuri de conjunctivita la adulti sau copii, tratamentul este initiat fara examenul secretiei conjunctivale. Daca oftalmologul doreste sa se efectueze cultura, se initiaza tratamentul antibiotic si ulterior se modifica, daca e necesar, in functie de rezultatul antibiogramei. Nu se va aplica pansament pe ochiul cu secretie, acesta putand duce la agravarea bolii prin stagnarea si dezvoltarea germenilor ca intr-un mediu de cultura.
Pe de alta parte, conjunctivita virala este determinata de obicei de adenovirus. Ea poate aparea in cadrul unei infectii respiratorii superioare, insotita de febra, dureri de cap, ganglioni preauriculari mariti. Calea de transmitere poate fi aeriana, prin particule respiratorii contaminate, prin contact direct mana - ochi, sau prin apa de piscina insuficient clorinata.
Debutul este brusc, unilateral, cu bilateralizare ulterioara rapida. Bolnavul prezinta de obicei inrosirea ambilor ochi, secretie conjunctivala apoasa, adenopatie preauriculara sensibila la palpare si, in general, vedere buna. In unele cazuri, este afectata si corneea prin fenomene imune, producandu-se scaderea acuitatii vizuale care poate dura luni de zile. In general, conjunctivitele virale dureaza aproximativ trei saptamani.
Tratamentul se reduce la terapie simptomatica, cu exceptia conjunctivitelor herpetice sau cauzate de virusul varicelo-zosterian.
Conjunctivita alergica apare datorita unei sensibilizari anormale a conjunctivei la anumiti factori numiti alergeni : polen, pene, alimente, cosmetice, medicamente. Conjunctiva poate fi interesata izolat sau in acelasi timp cu pielea sau alte mucoase (rinita). Aproape intotdeauna in conjunctivita alergica este prezenta senzatia de mancarime (prurit).
Mai apar : intepaturi, congestie conjunctivala (ochi rosu), secretie apoasa sau filamentoasa, edem palpebral cu pseudoptoza si alte simptome alergice ca : rinita (nas infundat, cu secretie apoasa), mancarimi in gat si tuse seaca. Pielea pleoapelor poate avea un aspect eczematos caracteristic. Tratamentul este de desensibilizare, pentru a elimina reactia inflamatoare de la originea conjunctivitei alergice; in multe cazuri tratamentul este cronic si se face cu antihistaminice, corticosteroizi. Se va cauta identificarea si inlaturarea alergenului in cauza.
Care sunt simptomele?
Dupa cum am prezentat anterior, indiferent de cauza care declanseaza conjunctivita, simptomele sunt asemanatoare si acestea sunt:
- inrosirea ochiului prin dilatarea vaselor de sange ale conjunctivei (de la usoara pana la accentuata);
- secretie conjunctivala modificata (mucoasa, muco-purulenta sau chiar purulenta);
- edeme palpebrale sau conjunctivale (umflarea pleoapelor);
- prezenta de membrane conjunctivale;
- hemoragii subconjunctivale (uneori, mai ales in formele virale);
- leziuni corneene, keratita punctata
- ganglioni preauriculari mariti de volum (in conjunctivitele virale);
- febra (in conjunctivitele virale);
- dureri de cap (in conjunctivitele virale);
- semne de rinita (curge nasul – in formele virale sau alergice);
- leziuni alergice la nivelul pielii;
Cum se stabileste un diagnostic?
Este important sa retinem ca diagnosticul in cazul unei conjunctivite bacteriene este clinic si, de rutina, nu se practica examenul etiologic – examenul secretiei conjunctivale. Mai exact, examenul secretiei conjunctivale cu antibiograma este rezervat cazurilor severe, rebele la tratament!
Cum se trateaza si cum se poate preveni?
In functie de starea generala si de diagnosticul de conjunctivita pus de un specialist, tratamentele difera, chiar daca simptomele in cazul celor trei tipologii au similitudini. Astfel, in functie de tipul bolii: in cele bacteriene, tratamentul inseamna antibiotic; in formele virale, tratamentul este simptomatic; cele alergice necesita antihistaminice sau corticosteroizi, precum si depistarea si eliminarea alergenului in cauza.
La recomandarea oftalmologului, se poate realiza examenul secretiei conjunctivale, iar alegerea antibioticului se va face in functie de rezultatul antibiogramei.
Daca ai conjunctivita, nu se recomanda:
- Pansamentele: microbii se inmultesc rapid la cald si la intuneric.
- Medicamentele vasoconstrictoare (picaturile care albesc ochiul); scad capacitatea conjunctivei de a se apara impotriva infectiei.
- Ceaiurile: pot determina alergie (ex. la polen), pot fi nocive pentru suprafata oculara.
- Unguentele: pot infunda caile de drenaj (caile prin care circula lacrimile).
- Lentilele de contact: nu se poarta pe perioada afectiunii.
- Cosmeticele: pot fi contaminate in cazul utilizarii lor in perioada bolii.
Si, in loc de final, cateva curiozitati despre ochiul uman:
- Aproximativ 80% din amintirile pe care le avem le datoram ochilor, acestea inregistrandu-se vizual.
- Doar 8% din populatia globului se naste cu ochi albastri. Aceasta culoare a ochiului uman a aparut in urma unei mutatii genetice, in urma cu circa 10.000 de ani.
- Se estimeaza ca doar 2% din populatia lumii are ochi verzi, fiind cea mai rara culoare a ochilor. La polul opus de afla ochii caprui, cu nuanta cea mai comuna a irisului.
- Muschii ochiului sunt cei mai activi muschi din tot corpul. Ei functioneaza si in timpul somnului.
- Atunci cand privim o persoana care ne place, cand suntem excitati, cand simtim o bucurie sau o teama foarte mare, pupilele se dilata cu pana la 45%.
- Ochiul uman poate sa distinga 500 de nuante diferite de gri si 10 milioane de nuante de culori.
- In esenta, exista trei culori primare-rosu, verde si albastru- care alcatuiesc milioane de culori deosebite.
- Fiecare ochi are trei receptori, cate unul pentu fiecare culoare primara, care sunt responsabili pentru crearea experientei de culoare, stimulate in diferite combinatii.
- Corneea ochiului uman este asemanatoare cu cea a rechinilor, aceasta din urma putand fi folosita la om intr-o interventie chirurgicala pentru un transplant de cornee.
- Fiecare ochi contine 107 milioane de celule, toate fiind sensibile la lumina.
- Ochiul uman are un diametru de aproximativ 2,5 cm si cantareste in jur de 8 grame.
- Oamenii folosesc expresia „cat ai clipi” pentru ca muschiul ocular este cel mai rapid din corp. O clipire dureaza intre 100 si 150 de milisecunde, astfel ca este posibil sa clipim de cinci ori intr-o secunda. Oamenii clipesc, in medie de 17 ori pe minut, de 14.280 de ori pe zi si de 5,2 milioade de ori pe an.
- Ochiul uman se poate concentra pe aproximativ 50 de lucruri pe secunda.
- Noi vedem cu creierul, nu cu ochii. In cele mai multe cazuri, vederea in ceata sau distorsionata nu are nicio legatura cu globul ocular. Este vorba despre o problema la nivelul cortexului vizual din creier.
- Ochii folosesc 65% din energia creierului, mai mult decat orice alta parte a corpului.
- Ochiul este un organ complex, cu peste 2 milioane de componente. In organism este pe locul doi, fiind intrecut doar de creier.
- La nastere, ochiul unui copil are aproximativ 75% din dimensiunea unui ochi de adult. La celelalte organe procentul este mult mai mic.
- O tumoare rara, numita „dermoid limbic„ poate face ca din globul ocular al unei persoane sa creasca fire de par.
- Nou-nascuţii vad totul cu susul in jos pana cand creierul lor invaţa sa proceseze informaţia corect. Nou-nascutii au o acuitate vizuala extrem de scazuta. Bebelusii abia veniti pe lume nu pot percepe o imagine clara la o distanta mai mare de 20-40 de centimetri. Acuitatea lor vizuala este de 5%-10%.
- Muschii din jurul pleoapelor au cele mai rapide reactii dintre toti muschii corpului omenesc, avand capacitatea sa se contracte in mai putin de o sutime de secunda. Acest lucru ne permite sa clipim de 10-20 de ori pe minut, in medie.
- Irisul contine 266 de puncte caracteristice distincte. Culoarea, textura si modelul irisului sunt unice, acesta fiind si motivul pentru care sunt utilizate scanarile oculare pentru identificarea unei persoane. La fel ca in cazul amprentelor digitale, irisul a doua persoane nu este niciodata la fel.
- Genele au o durata de viata de aproximativ trei luni. In medie, intre una si cinci gene cad in fiecare zi. Dureaza intre 4 si 8 saptamani ca geana cazuta sa fie inlocuita de alta care ajunge sa creasca la aceeasi dimensiune. Sprancenele se reinnoiesc la aproximativ 2 luni.
- Ochii bebelusilor nu pot secreta lacrimi pana cand implinesc aproximativ 6-8 saptamani.
- Globul ocular are un diametru de circa 16 milimetri la nastere si ajunge sa creasca pana la 23 de milimetri in 3 ani de viata. Diametrul maxim, de 25 de milimetri, este atins pana la instalarea pubertatii.
- In conditii optime, ochii pot percepe flacara unei lumanari de la o distanta de circa 20 de kilometri. Desi suprafata Pamantului este curbata la o distanta de 3 km, capacitatea noastra de a vedea se extinde cu mult peste aceasta distanta. Daca Pamantul ar fi complet plat, ati putea vedea lumini stralucitoare care se afla la sute de mile distanta. In intunericul nocturn am putea vedea chiar flacara unei lumanari situate la distanta de 48 km.
- Ochiul uman are 2 milioane de elemente functionale, avand capacitatea sa proceseze 36.000 de biti de informatie pe ora. Tot ochii pot sa isi ajusteze pozitia in functie de miscarile capului in doar cateva milisecunde.
- Diferenta dintre ochiul uman si cel al unei pasari de prada este imensa (din punct de vedere al acuitati vizuale)-ceea ce un soim poate vede de la 6 metri un om vede de la un metru.
- Omatofobia este frica de sau pentru ochi. Este considerata o fobie sociala, deoarece implica situatii sociale, cum ar fi privitul in ochii cuiva, atingerea ochilor de catre cineva sau lucruri care pot intra in ochi.
- Corneea este singurul tesut din corpul uman care nu este vascularizat.
- Ochiul uman are o foarte mare capacitate de vindecare, cu o ingrijire adecvata, este nevoie de doar aproximativ 48 de ore pentru a se repara o zgarietura minora a corneei.
- „Ochii rosii” apar in fotografii deoarece lumina blitului ricoseaza din zona posterioara a ochiului. Coroida, stratul mediu al globului ocular, fiind bogata in vase de sange este cea responsabila pentru „ochii rosii”.
- Potrivit ultimei statistici, in Romania peste 10,8 milioane de persoane poarta ochelari, ceea ce reprezinta mai mult din jumatatea populatie
- Persoanele care sufera de diabet zaharat tip 2 nu prezinta de cele mai multe ori simptome care ar da de gol boala. De aceea multi dintre noi nici macar nu stim ca suferim de aceasta afectiune pana la un control oftalmologic de rutina care poate depista acele mici vase de sange sparte din spatele ochiului, semn frecvent al instalarii diabetului.
- Anumite afectiuni oculare, cum ar fi glaucomul dar si probleme de sanatate, precum accidentele vasculare cerebrale, pot duce la dezvoltarea unor unghiuri moarte care se simt in campul vizual. Astfel, pacientii se pot confrunta cu pete albe sau negre, asa-numitele unghiuri moarte. In astfel de situatii, creierul primeste semnale de avertizare si impulsioneaza ochiul care nu este afectat ca trebuie sa preia functiile ochiului bolnav. Vei observa ca daca iti apar pete negre in vedere pe o parte a ochiului, imediat ce clipesti de cateva ori aceasta problema dispare, ca urmare a “umplerii” acelei pete de catre ochiul sanatos.
- Cristalinul reprezinta lentila naturala a ochiului, a carei functie este de a se concentra pe obiectul asupra caruia priviti. Intr-un singur minut gandeste-te cat de multe imagini iti trec prin fata ochilor si cate distante, mai mici sau mai mari trebuie sa proceseze aceasta lentila umana. De fiecare data cand iti muti privirea, cristalinul schimba focusul atat de rapid chiar fara ca tu sa-ti dai seama. Compara asta cu o lentila foto obisnuita si iti vei da seama cat de complex este acest mecanism.
SURSE DOCUMENTARE:
https://www.webmd.com/eye-health/eye-health-conjunctivitis
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pink-eye/symptoms-causes/syc-20376355
REFERINTE:
- Preferred practice pattern: Conjunctivitis. San Francisco, Calif.: American Academy of Ophthalmology.
- Care of the patient with conjunctivitis. St. Louis, Mo.: American Optometric Association.
- Riordan-Eva P, et al., eds. Vaughan & Asbury's General Ophthalmology. 18th ed. New York, N.Y.: The McGraw-Hill Companies; 2011.
- Rohren CH (expert opinion). Mayo Clinic, Rochester, Minn.
- Robertson DM (expert opinion). Mayo Clinic, Rochester, Minn.
- Jensen TB (expert opinion). Mayo Clinic, Rochester, Minn.
- AskMayoExpert. Conjunctivitis. Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research;
![[DEC] [SPRING][TG] Transport Gratuit SWP](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
