Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:00 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Dependenta de jocuri video: Cum o recunoastem, complicatii ale acestei tulburari, cum se poate gestiona

Dependenta de jocuri video: Cum o recunoastem, complicatii ale acestei tulburari, cum se poate gestiona

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 11 februarie 2025 Ultima actualizare: 11 februarie 2025

Tehnologia, o prezenta constanta in cotidianul nostru, ne faciliteaza realizarea sarcinilor zilnice si dezvoltarea competentelor personale. Cu toate acestea, pragul dintre utilizarea benefica si dependenta de dispozitive digitale, precum calculatoarele, este surprinzator de subtire. Odata ce aceasta linie este traversata, consecintele pe termen lung pot afecta negativ calitatea vietii, necesitand interventii terapeutice specializate pentru a remedia situatia. Dependenta de jocuri video reprezinta o problema tot mai raspandita in societatea moderna, manifestandu-se prin utilizarea excesiva a acestor jocuri in detrimentul activitatilor zilnice si a interactiunilor sociale. Aceasta forma de dependenta poate duce la izolare, fluctuatii de dispozitie si oboseala accentuata. Jocurile video pot fi impartite in doua categorii principale, fiecare avand un impact diferit asupra jucatorilor. Jocurile video clasice, care se axeaza pe un singur jucator si o misiune specifica, pot genera dependenta prin dorinta jucatorilor de a-si depasi propriile performante si de a finaliza obiectivele jocului. Aceasta poate crea un ciclu repetitiv si greu de intrerupt. Pe de alta parte, jocurile multiplayer online, fara un final clar definit, pot deveni o dependenta datorita naturii lor deschise si a posibilitatii de a interactiona cu alti jucatori intr-un mediu virtual. Aceste jocuri favorizeaza crearea unei identitati alternative in universul virtual si dezvoltarea unor relatii online, facand ca jucatorii sa prefere aceasta lume in detrimentul realitatii.

In ambele cazuri, este importanta recunoasterea semnelor dependentei si cautarea unor solutii pentru a restabili un echilibru sanatos intre viata reala si cea virtuala. Unul dintre principalii catalizatori ai acestei dependente este modul in care jocurile sunt proiectate sa recompenseze jucatorii. Aceste recompense, care pot lua forma nivelurilor superioare, punctelor sau realizarilor, stimuleaza dorinta de a continua sa joci, creand un ciclu continuu de angajament. Pe langa mecanismele de recompensa, jocurile ofera o evadare din realitatea adesea stresanta sau monotona a vietii cotidiene. Ele devin un refugiu pentru cei care se confrunta cu anxietate, stres sau chiar probleme interpersonale, permitand o detasare temporara de greutatile de zi cu zi. Dimensiunea sociala a multor jocuri online consolideaza un sentiment de apartenenta si comunitate, fiind deosebit de atragatoare pentru persoanele care se simt izolate social. Factorii de personalitate, cum ar fi impulsivitatea sau tendinta spre anxietate si depresie, joaca un rol semnificativ in predispozitia catre dependenta de jocuri. Acesti factori, impreuna cu posibile anomalii structurale ale creierului asociate cu dependentele comportamentale, subliniaza complexitatea si natura multifactoriala a acestei probleme. Contextul social si mediul inconjurator contribuie la aceasta problema. Accesul usor si permanent la jocuri, lipsa alternativelor de petrecere a timpului liber si un stil de viata sedentar sunt factori care pot facilita aparitia si mentinerea dependentei de jocuri video. Recunoasterea acestor aspecte este esentiala in abordarea eficienta si in dezvoltarea unor strategii de prevenire si interventie pentru aceasta forma tot mai raspandita de dependenta comportamentala.

Factori de risc care pot declansa aceasta dependenta

Printre cei mai vulnerabili la aceasta dependenta se numara adolescentii si tinerii, cu o predispozitie observata mai frecvent la barbati si baieti decat la femei si fete. Aceasta problema poate fi exacerbata de lipsa abilitatilor sociale, unde jocurile online ofera o alternativa atragatoare pentru interactiunile sociale directe, eliminand anxietatea asociata cu acestea. Personalitatea joaca un rol semnificativ, cu trasaturi precum impulsivitatea, cautarea de senzatii noi si tendinta de a evita problemele contribuind la un risc crescut. De altfel, sentimentul de izolare sau singuratate poate impinge indivizii spre lumea virtuala a jocurilor video, cautand consolare sau un substitut pentru relatiile sociale.

Factorii familiali nu trebuie neglijati, intrucat un mediu familial lipsit de reguli clare privind timpul petrecut in fata ecranului sau exemple de comportament nesanatos din partea parintilor poate influenta negativ obiceiurile juvenile. Accesul neintrerupt si nelimitat la jocuri poate facilita o imersiune excesiva in aceste activitati digitale.

Simptomele dependentei de jocuri video. Cum le recunosti

Dependenta de jocuri video se manifesta printr-o gama variata de simptome ce pot influenta negativ atat aspectele comportamentale, cat si pe cele emotionale si fizice ale unei persoane. Unul dintre semnele distincte ale acestei dependente este preocuparea excesiva pentru jocuri, care se manifesta prin gandirea constanta la momentul urmator de joc, chiar si in absenta activitatii in sine. Aceasta poate duce la petrecerea unui timp din ce in ce mai mare in fata ecranului, adesea mult peste ceea ce fusese initial planificat.

O alta caracteristica a dependentei este neglijarea responsabilitatilor personale sau profesionale, jocurile avand prioritate in detrimentul sarcinilor cotidiene sau al angajamentelor sociale. Persoanele afectate pot incerca fara succes sa isi limiteze timpul alocat jocurilor sau sa renunte complet la acestea, experimentand simptome de sevraj precum iritabilitatea, anxietatea sau tristetea in perioadele in care incearca sa se abtina.

Pierderea interesului pentru activitatile care odinioara aduceau placere este un semn alarmant, la fel si tendinta de a utiliza jocurile ca un mecanism de evadare din realitate pentru a face fata stresului sau emotiilor negative. Negarea impactului negativ pe care aceasta dependenta il are asupra vietii cotidiene, alaturi de problemele intampinate in sfera profesionala sau educationala, precum si dificultatile sociale si fizice intampinate, sunt toate aspecte care subliniaza gravitatea acestei conditii. Constientizarea acestor semne si intelegerea impactului lor poate constitui primul pas important catre recunoasterea nevoii de ajutor si inceperea unui proces de recuperare. Abordarea acestei probleme necesita o strategie complexa, care sa includa suport profesional, familial si social, pentru a ajuta persoanele afectate sa isi reechilibreze relatia cu tehnologia si sa redescopere placerea activitatilor din afara lumii virtuale.

Cum se pune diagnostic pentru aceasta tulburare comportamentala

Procesul de diagnostic incepe prin discutii aprofundate intre medic si pacient, axate pe modul in care jocurile influenteaza viata de zi cu zi. Utilizarea auto-evaluarilor sau a chestionarelor este frecventa, oferind o perspectiva interna asupra modului in care individul percepe propria sa relatie cu jocurile. Feedbackul din partea apropiatilor poate oferi o imagine completa asupra impactului pe care jocurile il au asupra comportamentului pacientului.

Evaluarile suplimentare pot fi necesare pentru a identifica orice alte probleme de sanatate mintala care pot coexista, cum ar fi depresia sau anxietatea, dat fiind ca acestea pot fi strans legate de dependenta de jocuri. Consultarea unui specialist, precum un medic psihiatru, este importanta pentru stabilirea unui diagnostic precis si pentru a indruma pacientul catre cele mai eficiente forme de tratament.

Pentru a se ajunge la un diagnostic de dependenta de jocuri pe calculator, comportamentul individului trebuie sa demonstreze un impact negativ semnificativ asupra diferitelor aspecte ale vietii sale – fie ca este vorba de relatii, educatie sau cariera – pentru o durata de minimum 12 luni. Totusi, acest interval poate fi ajustat daca simptomele sunt deosebit de severe si indeplinesc criteriile de diagnostic intr-o perioada mai scurta.

Optiuni de tratament pentru dependenta de jocuri pe calculator

Abordarea tratamentului pentru dependenta de jocuri pe calculator este complexa si necesita o strategie personalizata pentru fiecare individ. Aceasta dependenta poate fi abordata prin metode diverse, imbinand terapii psihologice, suport educational si, in cazuri selecte, interventii farmacologice. Printre cele mai eficiente forme de terapie se numara terapia cognitiv-comportamentala (TCC), care vizeaza schimbarea comportamentelor si gandurilor care alimenteaza aceasta dependenta. Terapia de grup si cea familiala joaca un rol important, oferind sprijin emotional si promovand comunicarea eficienta in cadrul familiei. Educarea persoanelor afectate despre consecintele dependentei si strategiile de gestionare a timpului constituie un pilon esential in prevenirea si tratamentul acestei conditii. In anumite situatii, medicamentele destinate altor afectiuni mintale sau dependente pot fi utilizate pentru a ameliora simptomele, desi medicamente specifice pentru dependenta de jocuri nu au fost inca aprobate.

Clinicile specializate ofera programe intensive pentru cazurile severe, unde pacientii pot beneficia de un cadru structurat pentru recuperare. Strategii precum instituirea de pauze regulate si limitarea timpului alocat jocurilor pot ajuta la diminuarea comportamentelor dependente. Terapiile alternative, inclusiv meditatia si mindfulness, pot fi integrate pentru a combate stresul si impulsivitatea, contribuind astfel la o recuperare holistica. Aceasta abordare multidimensionala evidentiaza importanta unei viziuni cuprinzatoare asupra tratamentului, adaptata nevoilor individuale, pentru a combate eficient dependenta de jocuri pe calculator.

Bibliografie:

Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2023; 

Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2021 May;

Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2022;

Articole similare
Stresul: Efectele negative asupra creierului, metode tratament Stresul: Efectele negative asupra creierului, metode tratament

Stresul, oboseala cronica, anxietatea si depresia au efecte negative nu doar asupra creierului, ci si asupra intregului organism, stand la baza declasarii multor probleme de sanatate. Dar atunci cand efectele lui se resimt la nivelul creierului, totul degenereaza pentru ca un creier bolnav nu va putea gestiona corect celelalte operatiuni care asigura supravietuirea. 

26 iulie 2024
Edited 26 iulie 2024
citește articolul
Creierul uman: Ce trebuie sa stii despre el, boli asociate cu acesta Creierul uman: Ce trebuie sa stii despre el, boli asociate cu acesta

Functiile creierului sunt pe cat de admirabile, pe atat de extraordinare. Acestea depind de miliarde de neuroni si de comunicarea interna dintre ei. Creierul genereaza gandire, credinte, amintiri, comportament si dispozitie.

27 martie 2023
citește articolul
Oxigenarea creierului: sfaturi pentru un creier sanatos Oxigenarea creierului: sfaturi pentru un creier sanatos

Creierul este cel mai solicitat organ al corpului uman, motiv pentru care o mare parte din atentie ar trebui sa se indrepte catre acesta, cu atat mai mult cu cat degradarea sa ireversibila. Cu toate ca reprezinta doar 2% din greutatea corpului, creierul este organul care consuma cea mai multa energie. Astfel, pentru a functiona normal, creierul are nevoie de minim 20% din cantitatea totala de oxigen si 15% din cantitatea totala de sange care circ

20 noiembrie 2017
Edited 12 ianuarie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.