Dispneea: De ce apare, tratament si preventie
Dispneea este scurtarea respiratiei, fiind o senzatie subiectiva si, prin urmare, dificil de definit. Scurtarea respiratiei este o afectiune care implica un sentiment de dificultate sau disconfort in timpul respiratiei sau senzatia ca nu se obtine suficient aer. Unii oameni se pot simti disneici doar cu exercitii usoare (de exemplu, urcatul scarilor), chiar daca nu au o tulburare specifica. Altii pot avea boli pulmonare avansate, dar sa nu simta niciodata dificultati de respiratie.
Care sunt simptomele dispneei?
Principalul simptom al dispneei este dificultatea de a respira. Poate dura un minut sau doua dupa o activitate viguroasa. Sau ar putea fi o problema cronica. S-ar putea sa simtiti ca nu aveti suficient aer in plamani tot timpul. In cazuri severe, s-ar putea sa simtiti ca va sufocati. Episoadele de dispnee pot provoca, de asemenea, un sentiment de presiune toracica. Dispneea care apare dupa exercitii fizice intense este de inteles. Cu toate acestea, solicitati asistenta medicala in cazul in care apare oricare dintre urmatoarele:
Aveti dificultati de respiratie mai devreme decat de obicei dupa activitatea fizica
Ai ramas fara respiratie dupa o activitate pe care ati mai facut-o
Incepeti sa experimentati dispnee fara nicio explicatie.
Care sunt cauzele aparitiei unei crize de dispnee?
Dificultatea de respiratie are multe cauze diferite, de exemplu, un blocaj al canalelor nasului, gurii sau gatului poate duce la dificultati de respiratie. Boala cardiaca poate provoca dispnee daca inima nu este capabila sa pompeze suficient sange pentru a furniza oxigen organismului. De fapt, daca creierul, muschii sau alte organe ale corpului nu primesc suficient oxigen, este posibil sa aveti un sentiment de dispnee. Uneori, stresul emotional, cum ar fi anxietatea, poate duce la dificultati de respiratie.
Bolile in care apare dispneea apare frecvent:
Astm
Cancer pulmonar
Edem acut al plamanului
Infectii pulmonare
Insuficienta cardiaca
Daca ati alergat vreodata sau ati inotat, stiti ca poate dura cateva minute pentru a va regla respiratia. Este posibil sa aveti probleme cu respiratia si sa simtiti nevoia de mai mult oxigen pentru a acoperi cererea crescuta a corpului. Daca sunteti sanatos, respiratia se va stabiliza in curand si veti respira normal in cateva minute. Daca va aflati la o altitudine mare si nu sunteti obisnuit sa primiti mai putin oxigen, este posibil sa aveti, de asemenea, dispnee temporara. La altitudini extrem de mari, cum ar fi varfurile muntilor, aerul „mai putin dens” poate fi un pericol real pentru sanatate.
Dispneea cauzata de afectiuni medicale acopera o mare varietate de probleme medicale. Desi toate trebuie evaluate de catre un medic, conditiile care cauzeaza dificultati bruste de respiratie trebuie tratate ca urgente. Acestea includ:
Insuficienta cardiaca
Tensiune arteriala scazuta
Tneumonie
Embolie pulmonara (un cheag de sange in plamani)
Intoxicatie cu monoxid de carbon
Stres sau anxietate
De asemenea, este posibil sa aveti dispnee brusca daca o bucata de alimente sau alt obiect blocheaza caile respiratorii. O leziune care afecteaza un plaman sau cauzeaza pierderea rapida a sangelui va face, de asemenea, dificila respiratia.
Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), inclusiv emfizemul si bronsita cronica
Boala pulmonara interstitiala (cicatrizarea tesutului pulmonar)
Conditie fizica slaba
Obezitate
Boli cardiovasculare
Cum este diagnosticata dispneea?
Pentru a cunoaste caracteristicile dispneei, primul lucru va fi sa faceti un consult clinic. Dupa o examinare fizica amanuntita, plamanii, inima si caile respiratorii superioare vor fi evaluate temeinic. Testele de diagnosticare care pot fi efectuate sunt:
Analize de sange
Masurarea saturatiei de oxigen in sange (oxymetria pulsului).
EKG si o ecocardiograma
Radiografia pieptului
Teste pentru functia pulmonara
Scanare CT a pieptului
Daca pauza de respiratie are loc inconstient in timpul somnului, aceasta poarta numele de apnee in somn. Apneea in somn este o afectiune a aparatului respirator, caracterizata prin pauze respiratorii repetate si frecvente in timpul somnului. Respiratia se poate opri de mai multe ori intr-o sesiune de somn si poate dura de la 10 secunde pana la un minut.
Trezirile bruste si senzatia de oboseala se intampla atunci cand creierul, in perioada lui naturala de repaos, lucreaza „ore suplimentare”, fiind nevoit sa treaca respiratia de pe pilot automat pe pilot manual, pentru a impiedica sufocarea. In apneea in somn, calitatea si durata somnului sunt cu mult diminuate, fiind afectate si alte organe, precum inima, care trece subit de la brahicardie la tahicardie.
Cauzele si simptomele apneei in somn
Apneea in somn poate avea cauze anatomice, precum deviatie de sept nazal, congestie nazala, leziuni ale corzilor vocale sau poate fi consecinta unei alte afectiuni, precum accidentul vascular cerebral, infectia tractului respirator superior sau a unui tratament medicamentos cu sedative. Sunt si o serie de factori care tin de stilul tau de viata si care pot incuraja dezvoltarea apneei in somn, precum fumatul, greutatea in exces sau consumul abuziv de alcool.
Simptomele apneei in somn se manifesta atat in perioada somnului, cat si pe parcursul zilei. Cele nocturne se manifesta prin episoade de oprire a respiratiei, sforait, somn agitat, mictiuni frecvente sau transpiratie. In timpul zilei poti sa experimentezi stari de oboseala cronica, dureri de cap, mai ales dimineata, ameteala, dificultati de concentrare si de atentie, pierderi de memorie sau stari de iritabilitate, anxietate sau depresie.
Cum se trateaza?
Tratamentul dispneei va depinde de cauza aparitiei acesteia. Prin urmare, atunci cand un individ se confrunta cu o problema de respiratie, este important sa se evalueze cauza de catre un specialist pentru a oferi tratamentul adecvat. Astmul poate fi o problema cronica si o urgenta pe termen scurt, in functie de natura starii pacientului si de disponibilitatea unui inhalator pentru a trata un atac brusc. Daca aveti astm bronsic, discutati cu medicul despre cum sa raspundeti la simptome si ce puteti face pentru a preveni problemele de respiratie. Tratarea dispneei inseamna, de obicei, tratarea cauzei sale de baza.
Putem preveni aparitia unei crize de dispnee?
Prevenirea dispneei inseamna evitarea sau controlul numeroaselor cauze posibile. Cel mai evident factor de risc pentru scurtarea respiratiei este fumatul. Daca fumati, discutati cu un specialist sau renuntati la acest viciu. Exista acum multe produse si terapii eficiente care va pot ajuta sa renuntati la fumat. Niciodata nu e prea tarziu. Sanatatea plamanilor si a inimii se vor imbunatai in cateva ore dupa ce ati fumat ultima tigara.
Poluarea aerului si substantele chimice din aer pot provoca, de asemenea, probleme respiratorii. Deci, daca lucrati intr-un mediu cu aer poluat, luati in considerare utilizarea unei masti pentru a filtra iritantii plamanilor si asigurati-va ca locul de munca este bine ventilat.
Mentinerea unei greutati sanatoase va poate ajuta sa evitati diverse probleme de sanatate, inclusiv prevenirea apneei. O greutate optima nu se mentine doar pentru fizic, ci mai ales pentru a evita problemele de sanatate ce ar putea aparea din cauza surplusului de kilograme sau din contra, din pricina malnutritiei.
Cand sa apelam la medic?
Deoarece dispneea inexplicabila poate fi un semn al unei afectiuni medicale grave, este cu siguranta ceva ce ar trebui sa discutati cu un medic. Daca aveti brusc alte simptome, cum ar fi ameteli sau dureri in piept, ar trebui sa solicitati asistenta medicala de urgenta. Daca respiratia este mai scurta atunci cand va culcati, acesta este un semn de insuficienta cardiaca. Ar trebui sa consultati un medic imediat pentru a obtine un diagnostic.
Deoarece dispneea este un simptom, nu o conditie, perspectiva de vindecare va depinde de cat de bine puteti controla sau evita cauzele sale. Afectiuni precum insuficienta cardiaca sunt boli cronice, ceea ce inseamna ca le veti avea pentru tot restul vietii.
Cu toate acestea, imbunatatirea tratamentului ajuta oamenii sa traiasca mai mult si cu o calitate mai buna a vietii, chiar si cu aceste modificari ale respiratiei, regasite in dispnee. Cheia este de a urma sfatul medicului si de a face controale regulate. Totodata, se impun modificari ale stilului de viata, care va vor ajuta sa respirati mai usor pentru o lunga perioada de timp.
Fibrinogenul: Ce este si cum ajuta aceasta proteina mentinerea sanatatii sistemului respirator
Fibrinogenul este o proteina prezenta in sange, care are un rol important in procesul de coagulare a sangelui. Este sintetizat in principal de catre ficat si eliberat in circulatia sanguina. Atunci cand apare o leziune sau o ruptura a vaselor de sange, fibrinogenul este unul dintre factorii coagularii responsabili de formarea cheagului de sange. In prezenta unor semnale de leziune, fibrinogenul este convertit in fibrina prin intermediul enzimelor coagularii. Fibrina formeaza o retea de fibre insolubile, cunoscute sub numele de cheag, care ajuta la oprirea sangerarii prin formarea unei bariere.
Nivelul de fibrinogen din sange poate varia in functie de diferite conditii si afectiuni. De exemplu, in timpul unui raspuns inflamator sau in cazul unor afectiuni precum artrita reumatoida, nivelul de fibrinogen poate creste. De asemenea, fibrinogenul poate fi evaluat in cadrul unor analize de sange pentru a evalua riscul de tromboza sau pentru a monitoriza tratamentul anticoagulant. Este important de remarcat faptul ca fibrinogenul este doar unul dintre factorii coagularii sangelui si ca procesul de coagulare implica o serie de pasi si de factori care lucreaza impreuna pentru a asigura formarea si dizolvarea coagulului intr-un mod echilibrat.
Bibliografie:
1. Gold R.; Kappos L.; Arnold D.L.; et al. (September 20, 2012). "Placebo-Controlled Phase 3 Study of Oral BG-12 for Relapsing Multiple Sclerosis". N Engl J Med. 367 (12): 1098–1107;
2. "Scientists look to cut cow flatulence". phys.org. March 21, 2008. Volhard, J. "Darstellung von Maleinsäureanhydrid" Justus Liebig's Annalen der Chemie 1892, volume 2019;
3. Llica, R-A., Kloetzer, L. and Galaction,A-I. Fumaric acid: production and separation. Biochemistry Letters, 2018;
4. Das, R.K., Brar, S.K., and Verma, M. Fumaric acid: production and application aspects. In: Brar SK, Sarma SJ, Pakshirajan K (eds) Platform chemical biorefinery: future green chemistry, Elsevier, Amsterdam, (2016);
