Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:00 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Eritropoietina: Ce este si cum influenteaza productia de globule rosii?

Eritropoietina: Ce este si cum influenteaza productia de globule rosii?

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 26 februarie 2025 Ultima actualizare: 26 februarie 2025

Eritropoietina, un hormon esential pentru sanatatea sanguina, este produsa predominant in rinichi, unde aproximativ 85% din totalul sau este sintetizat. O cantitate mai mica este produsa si in ficat. Celulele interstitiale din aceste organe sunt responsabile pentru producerea sa. Functia principala a eritropoietinei este de a interveni in ciclul de viata al globulelor rosii, contribuind semnificativ la protejarea acestora de procesul natural de degradare. Acest mecanism joaca un rol esential in mentinerea unui numar adecvat de globule rosii sanatoase in circulatia sanguina. Eritropoietina, adesea prescurtata EPO, este un hormon esential in productia de globule rosii, cu rol important in transportul oxigenului catre tesuturile corpului. Produsa majoritar in rinichi de catre celulele interstitiale, eritropoietina ajuta la formarea eritrocitelor si protejeaza aceste celule importante de degradare. Prin stimularea maduvei osoase, EPO asigura un raspuns adecvat la cerintele de oxigen ale corpului, mentinand astfel un numar stabil de eritrocite in sange. Nivelul de eritropoietina din sange este in mod normal scazut, contribuind la mentinerea echilibrului natural al rezervelor de sange. O crestere a acestui nivel poate semnala o insuficienta de oxigen, stimuland productia hormonala. 

Raspunsul rinichilor la hipoxemie, scaderea nivelului de oxigen din sange, este un indicator al eficientei cu care acest hormon este gestionat. In cazul unei cantitati adecvate de oxigen, productia de EPO se reduce, iar in situatia opusa, cand oxigenul este insuficient, productia creste pentru a compensa deficitul. Dezechilibrele in productia de EPO pot avea consecinte serioase. Insuficienta renala sau incapacitatea maduvei osoase de a raspunde adecvat la stimulii EPO poate duce la anemie. In bolile cronice, cum ar fi HIV/SIDA, anumite tipuri de cancer sau afectiuni inflamatorii cronice precum artrita reumatoida, productia de EPO este adesea diminuata. Conditii precum bolile pulmonare cronice sau vietuirea la altitudini mari pot determina o productie crescuta de EPO. Situatii mai grave, cum ar fi prezenta tumorilor renale sau policitemia vera, o tulburare a maduvei osoase, pot cauza o productie excesiva de eritrocite, ceea ce mareste riscul de hipertensiune arteriala, tromboza si evenimente cardiovasculare majore.

Sinteza eritropoietinei

Eritropoietina este produsa in principal de rinichi. Productia acestui hormon este declansata de scaderea nivelurilor de oxigen din sange, un fenomen cunoscut sub numele de hipoxie, iar celulele corticale interstitiale si peritubulare din rinichi sunt principalele responsabile pentru acest proces. Mai mult decat atat, sinteza eritropoietinei poate fi influentata de alti factori cum ar fi fluctuatiile hormonale, starile inflamatorii sau bolile renale cronice. Procesul de productie a eritropoietinei incepe cu sintetizarea unui preprohormon, care trece prin multiple etape de procesare pentru a atinge forma matura si activa care va fi ulterior secretata in sange. 

Odata in circulatie, eritropoietina se leaga de receptori specifici situati pe suprafata celulelor progenitoare eritroide din maduva osoasa, stimulandu-le sa prolifereze si sa se diferentieze in eritrocite mature, proces esential pentru mentinerea unui nivel adecvat de globule rosii. Pe langa conditiile biologice normale, productia de eritropoietina poate fi influentata de factori externi, cum ar fi stresul, activitatea fizica intensa sau anumite medicatii, care pot modifica necesarul de oxigen al organismului si implicit productia acestui hormon esential. Organismul este capabil sa ajusteze productia de eritropoietina in functie de nevoile momentului, asigurand o oxigenare optima a celulelor.

rani_superficialerani_superficiale

Cum actioneaza eritropoietina?

Eritropoietina sustine supravietuirea, cresterea si diferentierea celulelor progenitoare eritrocitare, care sunt precursorii eritrocitelor mature. Fara prezenta eritropoietinei, aceste celule nu pot evolua in eritrocite mature, ceea ce poate rezulta in anemie. La nivel celular, mecanismul de actiune al eritropoietinei este destul de sofisticat, implicand initial legarea hormonului la receptorii specifici de pe celulele progenitoare. Aceasta declanseaza o cascada de semnalizare celulara, care include activarea cailor de semnalizare, sinteza de proteine esentiale si diviziunea celulara. Pe langa actiunea sa celulara, eritropoietina are efecte semnificative si la nivel sistemic. Hormonul este capabil sa protejeze tesuturile impotriva ischemiei, sa stimuleze formarea de noi vase sanguine si sa exercite efecte imunomodulatoare. De exemplu, eritropoietina poate reduce severitatea unui infarct miocardic si poate imbunatati functia cardiaca dupa un atac de cord.

Un aspect important al functionarii eritropoietinei este raspunsul organismului la scaderea nivelurilor de oxigen din sange, situatie numita hipoxie. In aceste conditii, rinichii produc mai multa eritropoietina, care la randul ei stimuleaza formarea eritrocitelor pentru a asigura o oxigenare adecvata a tesuturilor. Acest mecanism de feedback este esential pentru adaptarea organismului la variatii ale disponibilitatii oxigenului.

Cum influenteaza productia de globule rosii?

Functionarea acestui mecanism se bazeaza pe capacitatea rinichilor de a detecta si raspunde la niveluri scazute de oxigen in sange prin eliberarea de eritropoietina, care stimuleaza maduva osoasa sa produca mai multe globule rosii. Anemia poate aparea atunci cand acest sistem de feedback este compromis, fie prin productia insuficienta de eritropoietina, cum se intampla in cazul insuficientei renale cronice, fie printr-un raspuns defectuos al maduvei osoase, observat in conditii precum anemia aplastica sau sideroblastica. In astfel de situatii, desi eritropoietina poate fi prezenta in cantitati normale sau chiar marite, maduva osoasa nu raspunde adecvat la semnalele sale.

Pentru managementul anemiei, unul dintre tratamentele moderne implica utilizarea agentilor stimulatori ai eritropoiezei, care imita efectele eritropoietinei naturale. Acesti agenti pot fi eficienti in cresterea numarului de globule rosii si imbunatatirea simptomelor anemiei. Terapia cu acesti agenti nu este lipsita de riscuri si poate conduce la efecte secundare. De aceea, este esential ca tratamentul sa fie personalizat si prescris de un medic, in functie de specificul anemiei si de conditiile individuale ale fiecarui pacient.

 

cum_sa_acoperi_defectele_de_pe_tencum_sa_acoperi_defectele_de_pe_ten

Bibliografie:

Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;

Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;

Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;

Articole similare
Circulatia periferica: Ce boli poate ascunde sindromul urechilor rosii Circulatia periferica: Ce boli poate ascunde sindromul urechilor rosii

Controlul medical de specialitate te va scapa de orice fel de infectii bacteriene si iti va da siguranta ca nu vei pati nimic la urechi si vei auzi la fel de bine si inainte. Se vor face analize de sange, se vor preleva proble de tesut daca este nevoie, se va merge la cabinetul O.R.L. pentru consult amanuntit si diagnosticare complexa, se vor face CT-uri, RMN-uri, orice este indicat pentru a sti ce se intampla cu urechile rosii si ce nu este bine cu ele.

5 septembrie 2024
Edited 17 decembrie 2024
citește articolul
Vertijul: De ce apare, simptome, boli asociate, tipuri de tratament Vertijul: De ce apare, simptome, boli asociate, tipuri de tratament

Vertijul este o afectiune prin care bolnavul experimenteaza iluzia de miscare chiar daca el se afla in repaos. Una dintre cele mai comune boli care are vertijul ca si simptom este boala Meniere. Aceasta afectiune se manifesta monoauricular, ceea ce provoaca hipoacuzie senzoriala pentru sunetele de frecventa joasa. Factorii de risc care stau la baza modificarilor ce apar la nivelul urechii si care creeaza bolnavului dezechilibru.

26 august 2024
Edited 26 august 2024
citește articolul
Gustul amar din gura: cauze, boli asociate, tratament si preventie Gustul amar din gura: cauze, boli asociate, tratament si preventie

Gustul amar, pe langa cel dulce, sarat si acru face parte din capacitatea noastra de a identifica cu ajutorul limbii si gurii textura anumitor preparate. In plus, gustul amar sau senzatia de gust amar care apare dupa ce mancam alimente picante excesiv sau acre este un lucru natural, normal si firesc, o reactie a papilelor noastre gustative. Dar sunt momente cand acest gust pare ca vine ,,din interior" iar atunci lucrurile nu mai sunt asa cum trebuie sa fie iar organismul trimite practic un semnal de alarma, mai ales daca aceasta senzatie e urmata de o aparenta rancezeala a gustului sau acesta are tenta metalica. 

8 aprilie 2023
Edited 13 ianuarie 2025
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.