Hemipareza: Cum apare boala, care sunt primele semne, tipuri de tratament
Termenul "hemi-" provine din limba greaca si inseamna "jumatate," iar "pareza" se refera la slabiciune sau paralizie partiala a muschilor. De obicei, hemipareza afecteaza o jumatate a corpului, inclusiv membrele superioare si inferioare, precum si fata. Hemipareza este o afectiune neurologica in care o parte a corpului se resimte paralizat. Cauza principala a hemiparezei este lezarea sau afectarea unei parti a creierului responsabila de controlul miscarilor musculare.
Aceasta leziune cerebrala poate fi rezultatul unui accident vascular cerebral (AVC) care afecteaza arterele sau vasele de sange ale creierului, sau poate fi cauzata de alte conditii medicale precum tumori cerebrale, traume cranio-cerebrale, malformatii congenitale ale creierului sau afectiuni neurologice degenerative. Simptomele hemiparezei pot varia in functie de severitatea leziunii cerebrale si pot include slabiciune musculara, dificultati in coordonarea miscarilor, dificultati in mers si echilibru, rigiditate musculara, modificari ale reflexelor si tulburari de vorbire.
Tratamentul hemiparezei implica de obicei o abordare multidisciplinara si poate include terapie fizica si ocupationala pentru a ajuta la imbunatatirea mobilitatii si a functionalitatii pacientului, terapie ocupationala pentru a imbunatati abilitatile de autoservire si activitatile de zi cu zi, precum si terapie logopedica pentru a ajuta la redobandirea sau imbunatatirea capacitatilor de comunicare. Este important sa se identifice cauza specifica a hemiparezei si sa se efectueze un plan de tratament adaptat nevoilor individuale ale pacientului pentru a obtine cele mai bune rezultate posibile.
De ce apare hemipareza
Hemipareza apare ca rezultat al lezarii sau afectarii unei parti a creierului responsabila de controlul miscarilor musculare pe o jumatate a corpului. Exista mai multe conditii medicale sau evenimente care pot cauza hemipareza, iar cele mai frecvente cauze includ:
Accident vascular cerebral (AVC): Cel mai comun factor cauzal al hemiparezei este un AVC. Acesta poate fi de doua tipuri:
AVC ischemic: apare atunci cand un cheag de sange blocheaza un vas de sange din creier, reducand fluxul de sange catre o anumita zona si ducand la lipsa de oxigen si nutrienti pentru neuroni, ceea ce duce la leziuni.
AVC hemoragic: apare atunci cand un vas de sange din creier se sparge, provocand sangerare in tesutul cerebral si creand o presiune care poate afecta zonele adiacente, inclusiv zonele responsabile de controlul miscarilor.
Tumori cerebrale: Tumorile cerebrale, fie benigne, fie maligne, pot creste in interiorul craniului si exercita presiune asupra tesutului cerebral, interferand cu functia normala a anumitor parti ale creierului si determinand aparitia hemiparezei.
Traume cranio-cerebrale: Loviturile puternice la cap pot cauza leziuni cerebrale si pot afecta zona care controleaza miscarile pe o jumatate a corpului.
Malformatii congenitale ale creierului: Anumite malformatii ale creierului pot fi prezente la nastere si pot afecta dezvoltarea normala a zonelor cerebrale responsabile de controlul miscarilor.
Afectiuni neurologice degenerative: Anumite boli neurologice, cum ar fi scleroza multipla, boala Parkinson sau scleroza laterala amiotrofica (ALS), pot afecta progresiv zonele cerebrale care controleaza miscarile si pot duce la hemipareza.bHemipareza poate avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii persoanelor afectate. Acest lucru se datoreaza dificultatilor cu care se confrunta in indeplinirea activitatilor zilnice si a provocarilor legate de mobilitate si independenta. Moduri in care hemipareza poate afecta calitatea vietii:
Mobilitate redusa: Slabiciunea sau paralizia unei jumatati a corpului poate afecta capacitatea de a se deplasa si de a se implica in activitatile fizice. Deplasarea poate deveni dificila, iar utilizarea unui dispozitiv de sprijin sau a unui scaun cu rotile poate deveni necesara. Limitarea activitatilor de zi cu zi: Hemipareza poate face ca activitatile cotidiene precum imbracatul, mancatul, spalatul sau folosirea toaletei sa devina un proces mai dificil sau chiar imposibil. Acest lucru poate duce la dependenta de ingrijitori sau de membrii familiei pentru a le oferi asistenta.
Dificultati in comunicare: Hemipareza poate afecta musculatura fetei si a gurii, determinand tulburari de vorbire sau dificultati in articularea cuvintelor. Aceasta poate duce la probleme de comunicare si poate influenta relatiile sociale. Impact emotional si psihologic: Confruntarea cu o afectiune care limiteaza mobilitatea si independenta poate duce la stres, anxietate si depresie. Ajustarea la noile conditii de viata poate fi dificila, iar suportul emotional si terapia pot fi necesare pentru a face fata acestor schimbari.
Pierderea independentei: Persoanele cu hemipareza pot fi nevoite sa depinda de altii pentru a-si indeplini nevoile zilnice, ceea ce poate duce la o pierdere a independentei si a autonomiei.
Dificultati in activitatile sociale: Participarea la activitati sociale poate fi redusa din cauza limitarilor fizice si a dificultatilor de mobilitate. Aceasta poate duce la izolare sociala si la sentimente de excluziune.
Impact asupra carierei si veniturilor: Hemipareza poate afecta capacitatea de a lucra in anumite domenii si poate duce la scaderea veniturilor, ceea ce poate genera probleme financiare. Invatarea sa traim cu hemipareza sau semiparalizia poate fi o provocare majora, dar este important sa tinem cont de faptul ca exista resurse si strategii care pot ajuta la imbunatatirea calitatii vietii. Iata cateva sfaturi care pot fi utile in acest proces:
Lucrati cu o echipa medicala: Este esential sa aveti o echipa medicala dedicata si experimentata care sa va ofere suport si indrumare in gestionarea hemiparezei. Terapeutii fizici, terapeutii ocupationali, logopezii si alti profesionisti specializati in reabilitare va pot ajuta sa va dezvoltati abilitatile si sa va imbunatatiti functionalitatea. Angajati-va in terapie fizica si ocupationala: Aceste tipuri de terapii pot ajuta la imbunatatirea mobilitatii, coordonarii si fortei. Terapia fizica se concentreaza pe exercitii pentru imbunatatirea miscarilor si a capacitatii fizice, in timp ce terapia ocupationala se concentreaza pe dobandirea abilitatilor pentru a va descurca in activitatile zilnice.
Utilizati aparate de asistare si tehnologie adaptiva: Exista o varietate de dispozitive si tehnologii adaptative disponibile pentru a va ajuta sa va imbunatatiti independenta si mobilitatea. De exemplu, bastoane, carje, dispozitive de prindere specializate sau tehnologie asistiva pentru a va ajuta in comunicare. Cautati sprijin emotional: Invatarea sa traiti cu hemipareza poate fi o experienta emotionala dificila. Impartasiti-va sentimentele si ingrijorarile cu persoanele de incredere din familia si cercul de prieteni sau cautati sprijin in grupuri de suport pentru persoane cu dizabilitati.
Gasiti metode de adaptare si solutii creative: Ganditi-va la modalitati de a va adapta activitatile si mediul pentru a va usura traiul. Schimbati modul in care va desfasurati activitatile zilnice, cautati modalitati de a face lucrurile intr-un mod diferit, dar eficient, si nu ezitati sa cereti ajutorul celor din jur. Pastrati un stil de viata sanatos: Incercati sa mentineti un stil de viata sanatos, cu o alimentatie echilibrata si exercitii fizice, in masura posibilitatilor si recomandarilor medicale. Acest lucru poate contribui la mentinerea starii generale de sanatate si energie.
Stabiliti obiective realiste: Incercati sa va stabiliti obiective realiste si realizabile, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Imbunatatirile pot fi mici, dar importante, si pot contribui la o crestere graduala a independentei si a calitatii vietii. Amintiti-va ca fiecare persoana are propriile sale experiente si ca procesul de adaptare poate varia de la o persoana la alta. Fiecare pas in directia pozitiva conteaza, iar sprijinul si incurajarea din partea celor dragi si a specialistilor in sanatate pot juca un rol esential in aceasta calatorie.
Ce sunt oasele carpiene?
Carpianul os (ossa carpi sau ossa carpalia) formeaza legatura dintre antebratul oasele si oasele metacarpiene (ossa metacarpalia). Osul carpian la om este format din opt oase dispuse pe doua randuri. Randul proximal (aproape de corp) este compus, incepand din partea degetului mare, din scafoid os (Os scaphoideum), osul lunat (Os lunatum), osul triunghiular (Os triquetum) si osul de mazare (Os pisiforme). Oasele carpiene distale (departe de corp), de asemenea incepand de la degetul mare, sunt osul poligonal mai mare (Os trapezium), osul poligonal mai mic (Os trapezoideum), osul capitat (Os capitatum) si osul carligat (Os hamatum).
Cele opt oase carpiene nu au cavitate in interiorul lor, spre deosebire de oasele lungi. Forma lor este in cea mai mare parte patrata sau dreptunghiulara, nu au ax osos, iar substanta osoasa este spongioasa. Extern, acestea sunt inconjurate de o tesut conjunctiv piele (periost) si cartilaj. Oasele individuale sunt conectate stabil intre ele cu ligamente, ceea ce nu permite o mobilitate prea mare. Vazute din lateral, oasele carpiene se curbeaza intr-un arc usor spre partea din spate a mainii.
Acest lucru creeaza tunelul carpian pe partea palmei, un fel de canelura osoasa. Aceasta structura osoasa este conectata proximal la raza, la fel ca si osul semilunar. Osul triunghiular isi primeste numele din forma sa triunghiulara. Este in legatura articulata cu osul de mazare, care este cel mai mic os al carpului. Este unul dintre oasele sesamoide si este atasat la un tendon muscular. Osul poligonal mare al randului distal formeaza articulatia degetului mare cu primul os metacarpal.
Bibliografie:
Carpal tunnel syndrome fact sheet. National Institute of Neurological Disorders and Stroke. https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver-Education/Fact-Sheets/Carpal-Tunnel-Syndrome-Fact-Sheet. Accessed Oct. 25, 2021.
Carpal tunnel syndrome. American Academy of Orthopaedic Surgeons. https://orthoinfo.aaos.org/en/diseases--conditions/carpal-tunnel-syndrome. Accessed Oct. 25, 2021.
Kothari MJ. Clinical manifestations and diagnosis of carpal tunnel syndrome. https://www.uptodate.com/contents/search;
Kothari MJ. Carpal tunnel syndrome: Etiology and epidemiology. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed Oct. 26, 2021.
Chien HS, et al. Aromatase inhibitors and risk of arthritis and carpal tunnel syndrome among Taiwanese women with breast cancer: A nationwide claims data analysis. Journal of Clinical Medicine. 2020;
Yung M, et al. Modeling the effect of the 2018 Revised ACGIH Hand Activity Threshold Limit Value (TLV) at reducing risk for carpal tunnel syndrome. Journal of Occupational and Environmental Hygiene. 2019;