Rinita alergica: ce este, cum se manifesta si cum se trateaza
Atunci cand vorbim de rinita alergica, e destul de greu de indentificat alergenul care cauzeaza reactia alergica. Pentru a sti cu exactitate care sunt problemele trebuie sa stii cateva lucruri precum natura alergenului, daca rinita alergica e declansata de factori sezonieri sau pereni. In plus, pentru pacientii cu alergii respiratorii se impune de cele mai multe ori efectuarea de investigatii ale functiei pulmonare, cea mai utilizata fiind spirometria. Totodata trebuie stiut ca toti pacientii cu rinita si rinosinuzita alergica ar trebui sa efectueze spirometria, pentru ca aceasta afectiune se asociaza foarte frecvent cu astmul bronsic. Cum apare rinita alergica si cum se poate preveni aflati din acest material.
Ce este rinita alergica?
Care sunt cauzele?
Care sunt simptomele?
Ce forme de rinita alergica exista?
Cum se stabileste un diagnostic?
Cum se trateaza si cum se poate preveni?
Ce este rinita alergica?
Rinita alergica – cunoscuta mai ales sub denumirea febra fanului – este un grup de simptome care afecteaza nasul. Rinita alergica se dezvolta cand sistemul imun devine sensibil si reactioneaza exagerat la ceva din mediu care, de obicei, nu determina probleme la majoritatea oamenilor. Rinita alergica nu este provocata de o bacterie sau de un virus si nu este contagioasa.
Care sunt cauzele?
Principala cauza a rinitei alergice este hipersensibilitatea sistemului imunitar. Fiind foarte sensibil, acesta reactioneaza imediat la alergenii la care este expus, producand anticorpi pentru combaterea acestora, fara, insa, ca acest lucru sa fie necesar. Cei mai comuni alergeni care declanseaza aceasta boala sunt: Polenul este, adesea, vinovatul pentru declansarea rinitei alergice, Acarienii de praf care se regasesc, adesea, in perne, paturi, mochete sau pe suprafata pieselor de mobilier din casa.
Reactia alergica nu apare in urma expunerii la acarieni propriu-zis, ci la o substanta chimica din excrementele acestora. Din pacate, acarienii de praf sunt prezenti pe toata perioada anului, asa ca persoanele care au aceasta alergie nu se bucura neaparat de o ameliorare in anumite sezoane, ci sufera, mai degraba, de rinita alergica cronica.
Ce trebuie stiut este faptul ca oamenii de stiinta nu au reusit, inca, sa inteleaga de ce unele persoane dezvolta hipersensibilitate la unii alergeni, iar altele nu. In schimb au reusit sa identifice niste pattternuri. Asa au descoperit faptul ca persoanele care au rude de gradul I si care sufera de rinita alergica sau de orice alta forma de alergie sunt expuse unui risc crescut de a dezvolta, la randul lor, aceasta afectiune.
Totodata, persoanele care sufera de dermatita atopica au sanse mai mari de a devolta diferite forme de rinita alergica la un moment dat, asa ca, daca ai probleme cu eczemele te afli in categoria de risc. In cazul in care te intrebi ce legatura exista intre aceste doua afectiuni, raspunsul este simplu: ambele sunt caracterizate de productia crescuta de anticorpi, in urma expunerii la substante alergene.
Care sunt simptomele?
La contactul cu alergenii, sistemul imunitar declanseaza o reactie inflamatorie care antreneaza dilatarea vaselor sangvine si cresterea secretiilor la nivelul mucoasei nazale. Din aceasta cauza apar simptome precum: stranut, rinoree apoasa (curge nasul, secretia este apoasa), obstructie nazala, mancarime la nivelul ochilor, gurii sau pielii.
Rinita alergica poate fi asociata cu probleme precum: Capacitate redusa de concentrare, Limitarea unor activitati, Capacitate redusa de luare a deciziilor, Coordinare neclara mana-ochi, Probleme de memorie, Iritabilitate, Tulburari de somn, Oboseala (raportata frecvent ca urmare a calitatii reduse a somnului cauzata de obstructia nazala), Absente de la scoala sau de la serviciu.
Este foarte important ca iritabilitatea sau alte simptome provocate de problemele date de alergie, fie ca e vorba de rinita alergica, simptome oculare, auriculare sau ale gatului sa nu fie confundate cu tulburarea de deficit de atentie si asta mai ales in cazul copiiilor. Cu ajutoul tratamentului potrivit, simptomele pot fi mentinute sub control, fiind evitate intreruperile de invatare sau problemele de comportament.
Simptomele rinitei alergice sunt comune si in afectiunile care au si alte cauze – cea mai frecventa este raceala comuna (un exemplu de rinita infectioasa). Majoritatea acestor infectii sunt pe termen scurt, simptomele ameliorandu-se in 3-7 zile. Multe persoane au congestie nazala cronica sau recurenta, productie excesiva de mucus, mancarime sau alte simptome nazale similare cu ale rinitei alergice in situatia rinitei infectioase. In aceste cazuri, nu alergia este cauza rinitei.
Ce forme de rinita alergica exista?
Pana in prezent medicii au identificat 2 forme de rinite alergice. Vorbim de formele sezoniere unde simptomele rinitei alergice se pot produce primavara, vara si la inceputul toamnei. Acestea sunt determinate de obicei de o sensibilitate la sporii de mucegai din aer sau la polenul din iarba, copaci si buruieni (de exemplu, ambrozia).
Formele de rinita alergica perena apar atunci cand simptomele apar tot anul. Aceasta este in general provocata de alergenii prezenti in mod constant in mediul inconjurator: acarieni din praful de casa (saltele, perne, covoare, fotolii, etc), mucegaiuri, pene, scuame animale, etc. Persoana cu rinita alergica perena pare tot timpul ca este racita. Criza se poate declansa dimineata si se poate repeta de mai multe ori pe zi. Alergiile alimentare preexistente sau ascunse rareori determina simptome nazale perene.
Cum se stabileste un diagnostic?
Uneori, rinitele alergice pot fi complicate de o serie de afectiuni, precum deviatia de sept (curbatura osului si a cartilajului care separa fosele nazale) sau polipii nazali (excrescente anormale in interiorul nasului si sinusurilor). Fiecare dintre aceste afectiuni poate fi agravata daca racesti. Simptomele nazale determinate de mai multe probleme pot fi dificil de tratat, necesitand frecvent cooperarea dintre medicul alergolog si un alt specialist, precum medicul ORL-ist.
Cum se trateaza si cum se poate preveni?
In caz de rinita alergica perena in forma severa, cel mai bun tratament sunt antihistaminicele care actioneaza asupra procesului inflamator, asupra secretiilor nazale, pruritului, stranutului. La fel de bune sunt decongestionantele nazalev in asociere cu medicatia antihistaminica, scad de asemenea secretiile nazale si diminueaza procesul inflamator de la nivelul mucoasei nazale. Sunt prezente in farmacii sub forma de comprimate, spray-uri nazale, siropuri. Administrarea acestora este indicata ca o metoda temporara.
Corticosteroizii nazali sunt antiinflamatorii ce blocheaza reactia alergica. Se indica persoanelor care au esuat in terapia cu antihistaminice, indeosebi in rinitele alergice perene. Terapia de desensibilizare se aplica atunci cand cea cu medicamente nu are eficienta si consta in injectarea unor doze progresive de substante alergene. Se practica pentru alergii la polen sau acarieni.
In plus, daca ai forme de rinita alergica perena, trebuie sa ai grija sa ramai la interior cat de mult poti atunci cand sezonul polenului se afla la apogeu, de obicei, la mijlocul zilei si seara devreme, sau cand vantul imprastie polenul. La fel de important este sa eviti folosirea ventilatoarelor de geam care pot aduce la interior particule de polen si mucegaiuri.
Daca trebuie sa iesi afara, poarta ochelari sau ochelari de soare cand iesi pentru a minimiza cantitatea de polen care ti-ar putea ajunge in ochi, Poarta o masca atunci cand greblezi iarba sau cand ai activitati in gradina si ia medicamentele recomandate inainte de a afectua aceste activitati.
Mentine usile inchise si foloseste aerul conditionat in masina sau acasa. Asigura-te ca filtrele de aer conditionat sunt curatate temeinic. Aeriseste mai ales dimineata si seara, cand sunt sanse mai mari ca aerul sa fie mai curat, cand particulele de polen se depun. Redu expunerea la praf, in special in dormitor. Foloseste invelitoare anti-mucegai pentru perne si pilote. Pune frecvent lenjeria de pe pat la spalat la cel putin 55 de grade Celsius.
Pentru a limita expunerea la mucegai, mentine la nivel scazut umiditatea din locuinta (intre 30 si 50%) si fa curat regulat in bai, bucatarie si la subsol daca este cazul. Foloseste un dezumidificator, in special la subsol sau in alte incaperi umede. Daca mucegaiul este vizibil, curata-l cu un detergent bland care sa aiba 5% inalbitor, conform recomandarilor pe care le-ai primit de la medicul alergolog.
In final, cateva mituri despre alergii. De exemplu, exista multi iubitori de pisici care sunt alergici si nu se pot bucura de compania felinelor asa ca specialistii au creat rase de pisici fara blana precum rasa Sfinx. Dar cercetatorii au descoperit ca alergia nu este declansata de parul si blana de pisica. Este vorba despre proteina Feld1 care se gaseste in urina si mai ales in saliva pisicilor, de unde ajunge pe blana. Pisicile cu blana lunga devin astfel o sursa mai bogata de alergeni pentru persoanele sensibile, dar si pisicile fara blana se ling si imprastie proteina cu pricina pe tot corpul.
Desi poate parea ciudat, exista persoane alergice la WI-FI. Mai exact, specialistii considera ca exista persoane cu hipersensibilitate la campurile magnetice dar asta in cazul in care acestia locuiesc in apropiere de antenele uriase de emisie-receptie.
Stim deja ca exista multe persoane alergice la capsuni, arahide, la polen, dar unele dezvolta alergie la...apa. Oricat ar parea de ciudat, desi noi suntem aproximativ 70% apa, unii oameni sunt alergici tocmai la apa care ii mentine in viata. Este una dintre cele mai mari curiozitati despre alergii, dar si cea mai rara.
Pana in prezent au fost documentate 100 de cazuri, dar cei care sufera de alergia la apa au o viata de cosmar. Nu pot atinge apa, pentru ca pielea lor se umple imediat de iritatii si bubite. Baia, atat de placuta pentru noi toti, pentru ei este o tragedie dureroasa. Unii medici suspecteaza ca nu apa este de vina, ci un element chimic prezent in apa, altii considera ca pielea secreta o substanta in contact cu apa care genereaza urticarie si usturime. Deocamdata, alergia la apa ramane o mare enigma pentru medicina.
Informatii complementare gasiti si in acest video.
Sursa foto: shutterstock
Surse documentare:
https://www.nhs.uk/conditions/allergic-rhinitis/treatment/
https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/ears-nose-and-throat/allergic-rhinitis
Referinte:
Small P, Frenkiel S, Becker A, Boisvert P, Bouchard J, Carr S, Cockcroft D, Denburg J, Desrosiers M, Gall R, Hamid Q, Hébert J, Javer A, Keith P, Kim H, Lavigne F, Lemièr C, Massoud E, Payton K, Schellenberg B, Sussman G, Tannenbaum D, Watson W, Witterick I, Wright E, The Canadian Rhinitis Working Group. Rhinitis: a practical and comprehensive approach to assessment and therapy. J Otolaryngol. 2007;
Dykewicz MS, Hamilos DL. Rhinitis and sinusitis. J Allergy Clin Immunol.
Bourdin A, Gras D, Vachier I, Chanez P. Upper airway 1: allergic rhinitis and asthma: united disease through epithelial cells. Thorax. 2009;64(11):999–1004.
Lee P, Mace S. An approach to allergic rhinitis. Allergy Rounds. 2009;
