Scarlatina: simptome, diagnostic si tratament
Scarlatina este o boala infecto-contagioasa a copilariei si are o recurenta crescuta la copiii sub varsta de 10 ani. Ca si simptomatologie aceasta boala in faza incipienta se remarca prin stari febrile puternice, enantem, o forma de eruptie care apare pe mucoasele nazale in unele boli contagioase, inclusiv scarlatina si eruptie tegumentara maculo-papuloasa, urmata de descuamare tegumentara.
Aceasta boala este declansata de o toxina generata de streptococii beta-hemolitici de grup A. Transmiterea se face pe cale respiratorie, prin tuse, stranut, ras, vorbit, de la bolnavii cu scarlatina, cu angina streptococica sau purtatorii sanatosi de streptococ beta-hemolitic de grup A la nivelul orofaringelui.
Perioada de incubatie la scarlatina
Scarlatina la adulti. Scarlatina simptome
Scarlatina la copii. Simptome scarlatina
Poze cu scarlatina. La ce trebuie sa fim atenti
Diagnostic scarlatina. Care sunt criteriile
Cum sa te tratezi dupa ce ai aflat diagnosticul?
Complicatii scarlatina. Cum se pot gestiona
Cum prevenim raspandirea streptococului beta-hemolitic de grup A?
Ce este scarlatina?
Dupa cum am afirmat, scarlatina este o boala contagioasa, o infectie bacteriana care vizeaza copiii. Ea se transmite prin intermediul streptococilor. Streptococii fac parte din flora normala a omului si animalelor, gasindu-se in mod normal in tractul respirator superior. Dupa natura unui antigen din peretele celular, streptococii se impart in grupe serologice notate cu litere mari ale alfabetului latin: pana in prezent se cunosc serogrupele de la A la H si de la K la V.
Din punct de vedere al patogenitatii cel mai important este grupul A urmat in ordinea frecventei de C, G, B, D si F. In acelasi timp se clasifica si in functie de tipul de hemoliza pe care-l determina (la cultivarea in laborator), in: alfa-hemolitici (hemoliza incompleta), beta-hemolitici (hemoliza completa) si nehemolitici.
Agentul etiologic al scarlatinei este streptococul beta-hemolitic de grup A, care se transmite pe cale respiratorie, direct: prin picaturile de saliva raspandite in atmosfera in timpul vorbirii, stranutului, rasului etc. sau indirect, prin obiecte contaminate si mai rar, pe cale digestiva.
Cum stii ca suferi de hiperhidroza?
Care sunt cauzele aparitiei?
Asa cum am mai spus, scarlatina este o boala infecto-contagioasa si poate declansa epidemii sporadice in spatiile unde sunt multi copii precum: scoli, gradinite, crese. Copiii sub varsta de 10 ani au un risc mai mare de a contacta boala, grupa de varsta cu cel mai mare risc find in intervalul 5-9 ani.
Legat de incidenta bolii, are apare cu o frecventa de 5 ori mai mare la baieti decat la fete, si ca zona sunt mai afectati copiii din mediul urban din cauza poluarii si a aglomeratiilor urbane fata de cei din mediul rural. In plus, s-a constatat faptul ca atunci cand vorbim de scarlatina ea are un impact mult mai puternic in lunile de toamna-iarna.
Scarlatina se transmite pe cale respiratorie, prin inhalarea particulelor de saliva ale unei persoane infectate. Tusea, stranutul si folosirea aceluiasi pahar ori a tacamurilor la comun sunt metode prin care scarlatina poate fi transmisa de la o persoana la alta. Ea apare atunci cand streptococii din zona cavitatii bucale sufera anumite mutatii care provoaca boala.
Persoana care poarta streptococul ce cauzeaza scarlatina este contagioasa cu 2-5 zile inainte de debutul bolii, adica din momentul in care este infectata la randul ei. Rareori, scarlatina este transmisa si prin consumul de alimente contaminate.
Odata patrunsi in caile respiratorii, streptococii se inmultesc la nivelul faringelui, determinand local angina („rosu in gat”) si elimina o toxina (eritrotoxina) care difuzeaza in organism determinand aparitia eruptiei cutanate caracteristice. Dupa ce copilul a facut scarlatina se spune ca ramane cu o imunitate durabila, fara ca sa mai faca boala peste ani, iar la baza acestei imunitati permanente stau anticorpii antitoxina.
Afla tot ce ai nevoie sa stii despre carenta de vitamine
Perioada de incubatie la scarlatina
Scarlatina trece prin mai multe etape inainte de a-si atinge potentialul viral maxim si forma cu cele mai multe simptome si cu potential periculos. Ca si perioada de debut exista o perioada de incubatie care variaza intre 2-6 zile, iar boala debuteaza brusc cu febra, alterarea starii generale de sanatate, varsaturi puternice. Febra poate atinge valori la anumite persoane chiar si de 41-42 Celsius, dar cele mai multe cazuri au stari febrile cuprinse intre 39-40 grade Celsius. La anumiti copii apar si crize de tahicardie, iar la unii sugari si copii mici se scarlatina se manifesta si prin convulsii.
Ulterior, la examinarea orofaringelui se constata prezenta anginei eritematoase (rosu in gat), de culoare rosu-intens. De asemenea apar si modificari la nivelul limbii, care urmeaza un ciclu caracteristic pe parcursul evolutiei bolii. Astfel, in perioada de debut, limba este acoperita de un strat superficial albicios ca o pasta.
La 48 de ore de la debutul bolii, pe piele incep sa apara formatiuni de un rosu intens, stacojiu, punctat de mici papule rosii, aspre la pipait. Zonele cu cea mai mare incidenta sunt pieptul: zona anterioara a membrelor si zona gatului.
Semnele generale se mentin, febra persistand inca 2-3 zile de la aparitia primelor simptome pe piele. Doar in formele severe, toxice, se mentioneaza modificari cardio-circulatorii, la unii copii, inclusiv crize de tahicardie, hipotensiune arteriala, hepatomegalie, simptome neuro-psihice (agitatie, delir, convulsii, meningism) si artralgii toxice. Dupa maxim 14 zile de la debut, apare descuamarea pe anumite zone ale pielii. Limba se reepitelizeaza, avand o culoare rosie-inchisa si lucioasa. Netratata, scarlatina poate produce o multime de complicatii medicale, mai ales in perioada de convalescenta. Dar in prezent aceste complicatii sunt destul de rare datorita evolutiei sistemului medical.
Scarlatina la adulti. Scarlatina simptome
Atunci cand vorbim de scarlatina la adulti avem in vedere faptul ca specialistii au stabilit urmatoarele aspecte in ceea ce priveste scarlatina simptome. In primul rand, in majoritatea cazurilor debutul afectiunii incepe cu:
- stari febrile care pot duce corpul spre temperaturi de 39-40 grade celsius;
- frisoane frecvente a caror durata creste exponential odata cu venirea seriii;
- stare psihica alterata, oboseala cronica si episoade de ameteala sau chiar stari de lesin;
- episdoade de cefalee alternate de dureri acute in zona gatului, amigdalelor;
- stari permanente de greata, varsaturi sau dureri acute in zona stomacului;
Totodata, odata cu evolutia bolii incep sa apara pe piele tot felul de eruptii rosiatice, formatiuni iritante cunoscute sub denumirea de exantem. Aceste structuri de la nivelul epidermei nu sunt altceva decat leziuni micropapuloeritematoase, aspre la pipait, cu o textura rugoasa ca de scoarta de copac. Eruptia se dezvolta exponential pe mai multe portiuni de piele in intervalul 24-48 de ore de la debutul bolii, intr-un singur puseu, si se extinde de la nivelul gatului, axilelor, regiunilor inghinale spre fese, brate si picioare. La anumiti bolnavi, in functie de tipul de piele pe care il au apar o serie de linii care pot provoca dureri subcutanate. Aceste structuri liniare mai sunt cunoscute sub denumirea de „semnul Grozovici-Pastia”.
Scarlatina la copii. Simptome Scarlatina
Ca si in cazul adultilor, scarlatina la copii are simptome similare. Ce diferente apar atunci cand vorbim de simptome scarlatina la copii tin mai mult de anumite aspecte ale bolii. La copii apare faringele iritat sau faringele hiperemic care are culoarea rosu-intens, apar amigdalele hiperemice, apare limba saburala acoperita cu depozite si infectii de culoare alb-inchis sau galben-deschis.
Poze cu scarlatina. La ce trebuie sa fim atenti
Diagnostic scarlatina. Care sunt criteriile
Pentru a pune diagnostic scarlatina trebuie sa intelegem care sunt criteriile care sunt analizate pentru a trage anumite concluzii. Boala la debut se manifesta prin episoade febrile, dificultate de a inghiti lichide sau hrana solida (odinofagie) episoade de cefalee urmate de crampe stomacale, varsaturi si stari de greata si lesin. Dupa aceste simptome boala poate fi confundata si cu alte afectiuni dar in perioada de convalescenta incep sa apara eruptiile eritematoase. In cazuri rapide, boala se poate diagnostica usor daca bolnavul isi aduce aminte cand a intrat in contact cu o persoana bolnava de faringita streptococica sau scarlatina, sau a intrat in contact direct cu orice persoana purtatoare de acel streptococ beta hemolitic de grup A, C sau G. Pentru certitudine si un diagnostic aproape de 100% de accurate se mai fac urmatoarele analize pentru a se verifica urmatoarele aspecte:
- prezenta streptococului beta-hemolitic de grup A, C sau G in exsudatul faringian este standardul de aur in diagnosticarea scarlatinei;
- detectarea antigenului rapid in exudat permite diagnosticarea timpurie si administrarea prompta de antibiotic;
- hemoleucograma care poate arata leucocitoza cu neutrofilie;
- probele inflamatorii care pot indica valori crescute ale VSH, CRP, fibrinogen;
Cum sa te tratezi dupa ce ai aflat diagnosticul?
Majoritatea bolnavilor cu scarlatina se interneaza obligatoriu in spital timp de 7-10 zile pentru izolare si tratament. Dupa aceasta perioada bolnavul trebuie sa ramana izolat la domiciliu pana 21 de zile de la inceputul bolii, fiind urmarit in continuare de catre medicul de familie. Un bolnav se considera vindecat, daca examenele de urina sunt normale dupa retragerea ultimelor urme de pe corp. Tratamentul include neaparat un antibiotic prescris doar de catre medicul curant dar si medicamente antitermice precum panadol, aspirina, paracetamol si doze importante de vitamina C.
Mai jos poti vedea cum arata scarlatina la copii.
De retinut! Din cauza durerii in gat, pacientul poate intampina dificultati la inghitire. De aceea, se recomanda adoptarea unui regim alimentar bazat pe alimente moi si lichide: supe, ciorbe, piureuri, smoothie-uri. Ceaiurile caldute sunt si ele recomandate, acestea ameliorand disconfortul de la nivelul gatului. Febra mare poate cauza deshidratare, de aceea este foarte important ca pacientul sa consume apa si alte lichide din belsug pe toata perioada tratamentului.
Complicatii scarlatina. Cum se pot gestiona
Atunci cand boala este lasata sa evolueze si nu se intervine cu schema de tratament aferenta fiecarui bolnav in functie de grupa de varsta, comorbiditati, rasa, etnie, sex, pot aparea urmatoarele complicatii, unele dintre ele ireversibile. Cele mai comune tipuri de complicatii scarlatina cu o recurenta de peste 60% din totalul de cazuri si imbolnaviri sunt cele precoce sau toxice. Din cauza acestor complicatii pot aparea simptome precum:
- eruptii hemoragice;
- hepatita toxica care poate declansa steatoza hepatica;
- nefrita toxica care poate duce la blocarea rinichilor;
- miocardita toxica - prin acumularea de resturi biologice in pericard;
- artrita toxica prin aculumarea de toxine in ligamente;
- soc toxic streptococic care poate determina insuficienta multipla la diferite organe interne;
In forma mai usoara, daca organismul bolnavului are un sistem imunitar mai puternic pot aparea si alte complicatii precum:
- otita medie;
- mastoidita;
- sinuzita;
- abces periamigdalian;
- adenite si adenoflegmoane;
- flegmon retrofaringian;
Cum prevenim raspandirea streptococului beta-hemolitic de grup A?
Cel mai simplu mod de a preveni raspandirea streptococului beta-hemolitic de grup A are legatura cu ceva ce putem sa facem singuri, zilnic si fara costuri si anume sa avem grija la igiena mainilor, a corpului si a tenului. Indiferent de locul unde ne aflam sa nu mancam niciodata ceva fara sa ne spalam inainte foarte bine cu apa si sapun si sa avem grija sa igienizam mainele si spatiul toaletei dupa fiecare folosire. Totodata se recomanda curatarea si dezinfectarea tuturor suprafetelor straine cu care intram in contact precum: manere ale usilor, telecomanda televizor, telecomanda aparat aer conditionat, bara din metrou, autobuz, etc.
Bibliografie:
Plasmeijer EI, Nguyen TM, Olsen CM, Janda M, Soyer HP, Green AC. The natural history of common melanocytic nevi: a systematic review of longitudinal skin desiseas 2017 ;
Roh MR, Eliades P, Gupta S, Tsao H. Genetics of melanocytic nevi. Pigment Cell Melanoma Res. 2015;
Silva JH1, Sá BC, Avila AL, Landman G, Duprat Neto JP. Atypical mole syndrome and dysplastic nevi: identification of populations at risk for developing melanoma (Sao Paulo). 2011;
