Silicotuberculoza: De ce apare boala, cum o recunosti, masuri de preventie
Coexistenta silicozei si tuberculozei este cunoscuta sub numele de silico-tuberculoza. Silicoza este o boala cronica pulmonara cauzata de inhalarea particulelor fine de dioxid de siliciu liber cristalin, pe o perioada prelungita, de obicei prin expunerea profesionala la materiale care contin aceasta forma de siliciu, cum ar fi nisip, roca sau minereuri. Tuberculoza, pe de alta parte, este o boala infectioasa cauzata de bacteria Mycobacterium tuberculosis, care afecteaza in primul rand plamanii, dar poate afecta si alte parti ale corpului. Cand o persoana dezvolta silicoza, plamanii ii devin cicatrizati si inflamati din cauza depunerii particulelor de siliciu. Aceasta cicatrice poate crea un mediu mai favorabil cresterii bacteriilor. In consecinta, indivizii cu silicoza sunt mai susceptibili la dezvoltarea tuberculozei.
Ce profesii sunt asociate cu un risc crescut de silicotuberculoza
Unele profesii prezinta un risc mai mare de expunere la silica si tuberculoza, ceea ce creste probabilitatea de dezvoltare a silicotuberculozei:
Minerit: Lucratorii in minerit, cum ar fi mineri de carbune, mineri de metal sau mineri de piatra, pot fi expusi la niveluri ridicate de siliciu atunci cand extrag si proceseaza materialele respective.
Constructii: Lucratorii din industria constructiilor pot fi expusi la silica in timpul activitatilor precum taierea, slefuirea, polizarea sau forarea materialelor care contin siliciu, cum ar fi betonul, piatra sau caramizile.
Prelucrarea metalelor: Anumite operatii din industria prelucrarii metalelor, cum ar fi sudura, turnarea, sablarea si slefuirea metalelor, pot elibera particule fine de siliciu in aer.
Fabricarea sticlei: Lucratorii din fabricile de sticla sau din industria de sticlarie pot fi expusi la siliciu in timpul procesului de productie, cum ar fi topirea si modelarea sticlei.
Industria ceramica: Lucratorii din industria ceramica, cum ar fi cei implicati in fabricarea si finisarea ceramicelor, pot fi expusi la siliciu in timpul activitatilor de prelucrare si finisare.
Industria extractiva si de prelucrare a pietrei: Lucratorii din cariere de piatra, ateliere de prelucrare a pietrei si fabrici de marmura/granit pot fi expusi la niveluri ridicate de silica in timpul extractiei, taierii, polizarii si finisarii pietrelor naturale.
Cum se manifesta silicotuberculoza
Simptomele silicotuberculozei pot varia in functie de gravitatea atat a silicozei, cat si a tuberculozei. Simptomele obisnuite includ tuse cronica, dureri in piept, respiratie, oboseala, scadere in greutate si transpiratii nocturne. Diagnosticul de silicotuberculoza implica o combinatie de istoric medical, examinare fizica, teste imagistice (cum ar fi radiografii toracice sau tomografii) si teste pentru a detecta prezenta bacteriilor tuberculozei.
Tratament si metode de preventie
Tratamentul pentru silicotuberculoza implica de obicei o combinatie de medicamente pentru tratarea tuberculozei (cum ar fi antibiotice) si ingrijire de sustinere pentru a gestiona simptomele silicozei. Prevenirea este cruciala in reducerea riscului de silicotuberculoza. Masurile de securitate si sanatate in munca, cum ar fi utilizarea echipamentelor de protectie personala si ventilatia corespunzatoare in locurile de munca cu expunere la praf de silice, pot ajuta la prevenirea dezvoltarii silicozei. In plus, depistarea precoce si tratamentul cazurilor de tuberculoza pot contribui la reducerea riscului de a dezvolta silicotuberculoza la persoanele deja afectate de silicoza.
Riscuri asociate cu silicotuberculoza
Silicotuberculoza este asociata cu riscuri profesionale specifice, deoarece ambele afectiuni, silicoza si tuberculoza, sunt adesea legate de expunerea la anumite medii de lucru si substante periculoase.
Expunerea la praful de siliciu: Silicoza este cauzata de inhalarea pe termen lung a particulelor fine de siliciu. Aceasta poate sa apara in industria extractiva (miniere), in constructii, in prelucrarea metalelor si in alte domenii in care se utilizeaza materiale care contin silica (cum ar fi cuartul, nisipul sau roca). Lucratorii expusi la praful de silica pot dezvolta silicoza si pot fi expusi la un risc mai mare de a dezvolta tuberculoza.
Medii de lucru cu expunere la tuberculoza: Anumite medii de lucru, cum ar fi spitalele, unitatile de ingrijire a sanatatii sau inchisorile, pot prezenta un risc crescut de expunere la tuberculoza. Lucratorii din aceste domenii pot intra in contact cu pacienti infectati cu tuberculoza si pot fi expusi la bacteriile Mycobacterium tuberculosis.
Lipsa masurilor de protectie: Lipsa echipamentului de protectie adecvat sau utilizarea incorecta a acestuia poate creste riscul de expunere la silica si la bacteriile tuberculozei. Unele tipuri de masti de protectie respiratorie pot fi eficiente in reducerea inhalarii particulelor de silica si a bacteriilor tuberculozei.
Durata expunerii: Riscul de dezvoltare a silicozei si ulterior a silicotuberculozei poate creste odata cu durata expunerii la silica si cu nivelurile ridicate de expunere. Lucratorii care petrec mult timp in medii cu praful de silica sau in apropierea persoanelor infectate cu tuberculoza au un risc mai mare.
Starea imunitara: Persoanele cu un sistem imunitar slabit, cum ar fi cele cu boli cronice sau care iau medicamente imunosupresoare, pot fi mai susceptibile la infectia cu tuberculoza daca sunt expuse la dioxid de siliciu.
Metode de prevenire si minimizare
Pentru a minimiza riscurile profesionale asociate cu silicotuberculoza, este important ca angajatorii sa implementeze masuri de protectie adecvate in medii de lucru cu expunere la silica sau tuberculoza. Aceste masuri pot include evaluarea si monitorizarea riscurilor, furnizarea de echipament de protectie personala, instruirea lucratorilor cu privire la riscuri si metodele de prevenire, precum si implementarea unui program de monitorizare medicala pentru depistarea precoce. Prevenirea silicotuberculozei este esentiala pentru protejarea lucratorilor expusi la silica si tuberculoza. Urmatoarele masuri de prevenire pot fi luate:
Controlul expunerii la siliciu:
Identificarea si evaluarea riscurilor: Angajatorii ar trebui sa efectueze evaluari ale riscurilor pentru a identifica sursele de silica din mediul de lucru si pentru a evalua nivelurile de expunere.
Implementarea masurilor de control: Sistemele de ventilare adecvate si masurile tehnice, cum ar fi captarea prafului la sursa, pot reduce nivelurile de silica in aer. De asemenea, trebuie luate in considerare metodele de umectare a materialelor pentru a preveni dispersarea particulelor fine.
Utilizarea echipamentului de protectie personala: Lucratorii expusi la praf de siliciu ar trebui sa utilizeze echipament de protectie personala adecvat, cum ar fi masti respiratorii N95 sau superioare, ochelari de protectie si imbracaminte de protectie.
Prevenirea expunerii la tuberculoza:
Vaccinarea impotriva tuberculozei: Vaccinul BCG poate fi administrat pentru prevenirea tuberculozei.
Educatie si constientizare: Angajatorii ar trebui sa ofere instruire adecvata lucratorilor cu privire la tuberculoza, inclusiv modurile de transmitere si masurile preventive.
Masuri de control al infectiei: Implementarea masurilor de control al infectiilor in medii de lucru in care exista riscul de expunere la tuberculoza, cum ar fi folosirea echipamentelor de protectie personala (masti, manusi), izolarea pacientilor infectati si respectarea masurilor de igiena personala (spalarea regulata a mainilor).
Monitorizarea medicala si evaluarea periodica:
Lucratorii expusi la silicoza si tuberculoza ar trebui sa beneficieze de evaluari medicale periodice pentru depistarea precoce a eventualelor probleme de sanatate.
Testari pentru a depista expunerea la tuberculoza. In plus, se pot utiliza teste serologice sau alte metode de diagnostic pentru identificarea tuberculozei active.
Promovarea unui mediu de lucru sigurꓽ
Implementarea politicii de siguranta si sanatate ocupationala: Angajatorii ar trebui sa adopte politici si proceduri adecvate pentru prevenirea expunerii la siliciu, promovarea utilizarii echipamentului de protectie personala si asigurarea unui mediu de lucru sigur si sanatos. Educatie si informare: Lucratorii ar trebui sa fie constienti de riscurile asociate cu expunerea la silica si tuberculoza si sa fie instruiti cu privire la metodele de prevenire si protectie. Este important ca angajatorii si lucratorii sa colaboreze pentru a implementa si respecta aceste masuri de prevenire, asigurandu-se astfel un mediu de lucru sigur si sanatos.
Cum apare alergia la praf? In ce conditii poate duce la complicatii si aparitia unor boli precum tuberculoza
Oamenii predispusi sa devina alergici produc anticorpi din clasa IgE (imunoglobulina e) impotriva unei game largi de proteine prezente in mediul inconjurator, in special in interiorul cladirilor si locuintelor. Astazi, in tarile dezvoltate, majoritatea oamenilor pot petrece pana la 95% din timpul lor in interior si foarte putin timp in aer liber. Este evident ca aceasta schimbare in stilul de viata a implicat schimbari in frecventa multor boli cronice, cu incidenta speciala in bolile respiratorii alergice.
In plus, majoritatea locuintelor din tarile industrializate, datorita sistemelor de izolare imbunatatite, mentin temperaturi uniforme si calde si, in general, contin mai mult mobilier decat acum 50 de ani, iar aceste aspecte contribuie la sporirea riscului de a dezvolta alergie la praf. Atunci cand petrecm perioade lungi in aceste medii inchise, respiram aer bogat in substante potential alergenice, ceea ce faciliteaza aparitia alergiilor la praf.
Praful din casa este principala sursa de alergeni in interiorul locuintelor si este un ecosistem complex compus dintr-un amestec de materie anorganica si organica, inclusiv fragmente microscopice de piele umana, fibre, spori fungici, bacterii, virusi, bacterii si alte substante chimice, polenuri, insecte, derivate dermice de origine animala, reziduuri alimentare, plante de casa si acarieni. Materialul anorganic continut in pulbere nu produce sensibilizare alergica, in timp ce componenta organica existenta poate actiona ca un iritant sau alergen.
Cum recunosti alergia la praf?
Bibliografie:
Monczor F, Fernandez N. Current Knowledge and Perspectives on Histamine H1 and H2 Receptor Pharmacology: Functional Selectivity, Receptor Crosstalk, and Repositioning of Classic Histaminergic Ligands. Mol Pharmacol. 2016 Nov;
Schaefer TS, Zito PM. StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing; Treasure Island (FL): Nov 15, 2020. Antiemetic Histamine H1 Receptor Blockers.
Curto-Barredo L, Giménez-Arnau AM. Treatment of chronic spontaneous urticaria with an inadequate response to H1-antihistamine. G Ital Dermatol Venereol. 2019 Aug;
Kuna L, Jakab J, Smolic R, Raguz-Lucic N, Vcev A, Smolic M. Peptic Ulcer Disease: A Brief Review of Conventional Therapy and Herbal Treatment Options. J Clin Med. 2019 Feb 03;
Pirahanchi Y, Sharma S. StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing; Treasure Island (FL): Aug 31, 2020. Physiology,
