Sindromul Kleine-Levin: O tulburare rara de somn si cum poate fi gestionata
Sindromul Kleine-Levin este o tulburare rara care afecteaza in primul rand barbatii adolescenti. Aproximativ 70% dintre persoanele care traiesc cu sindromul Kleine-Levin sunt barbati. Simptomele includ perioade repetate, dar reversibile de somn excesiv (pana la 20 ore pe zi). Simptomele apar ca "episoade", care dureaza de obicei cateva zile pana la cateva saptamani si pot fi legate de functionarea defectuoasa a partilor creierului care sunt responsabile de apetit (hipotalamus) si somn (talamus).
Care sunt simptomele sindromului Kleine-Levin?
Simptomele incep de obicei in adolescenta timpurie si reapar de obicei mai mult de o data pe an. Durata medie a sindromului este de 14 ani. Simptomele includ:
Somnolenta extrema si incapacitatea de a ramane treaz.
Cresterea apetitului (hiperfagie).
Cresterea apetitului sexual (hipersexualitate).
Halucinatii.
Iritabilitate sau schimbari de comportament.
Anxietate sau depresie.
Confuzie sau amnezie.
Un episod apare atunci cand aveti aceste simptome timp de cel putin doua zile. Episoadele pot dura cateva zile, in medie aproximativ 10 zile sau pot dura cateva saptamani. Un studiu sugereaza ca persoanele diagnosticate cu acest sindrom au o medie de 20 episoade in timpul vietii lor. Episoadele incep adesea brusc si pot include:
Simptome asemanatoare gripei
Supraalimentare
Iritabilitate
Dezorientare (nesiguranta locului in care va aflati sau a cea ce se intampla)
Halucinatii (vazand sau auzind lucruri care nu exista)
Starea de spirit a unei persoane poate fi depresiva ca urmare a sindromului Kleine-Levin, dar starea de spirit nu provoaca tulburarea. Persoanele cu tulburare sunt complet "normale" intre episoade, dar este posibil sa nu-si poata aminti tot ce sa intamplat in episoade. Poate dura cateva saptamani sau mai mult inainte ca simptomele sa revina.
Nu exista un tratament sigur pentru sindromul Kleine-Levin. Persoanele cu tulburare sunt adesea sfatuite sa urmareasca cu atentie simptomele lor (o abordare numita "asteptare vigilenta") la domiciliu, in loc sa trateze tulburarea cu medicamente. Pastilele stimulante sunt folosite pentru a trata somnolenta – dar pot creste iritabilitatea si nu vor imbunatati capacitatea persoanei de a gandi si de a rationa in mod normal. Din cauza asemanarilor dintre sindromul Kleine-Levin si anumite tulburari de dispozitie, medicii pot prescrie litiu si carbamazepina. In unele cazuri, aceste medicamente au prevenit alte episoade ale tulburarii.
Sindromul Kleine-Levin poate afecta pe oricine, insa persoanele de sex masculin sunt mai susceptibile de a avea aceasta afectiune. Simptomele bolii incep, de obicei, in adolescenta timpurie, iar episoadele de somnolenta scad in frecventa si severitate in decurs de cativa ani. Sindromul Kleine-Levin este extrem de rar. Numarul estimat de cazuri este de 1 pana la 2 la un milion.
Majoritatea oamenilor au probleme in a-si aminti ce se intampla in timpul unui episod. Se pot trezi in timpul unui episod pentru a manca sau a folosi toaleta, dar au o functie fizica limitata din cauza somnolentei excesive. Dupa ce ati experimentat un episod, va veti intoarce la modelele normale de comportament si nu veti avea niciun simptom al afectiunii, cu exceptia cazurilor usoare de pierdere a memoriei.
Ce declanseaza un episod de sindrom Kleine-Levin?
Anumite evenimente declanseaza simptomele sindromului, inclusiv:
Raceala si gripa.
Consumul de droguri si alcool.
Traumatisme ale capului.
Exercitiu fizic.
Stres.
Care sunt cauzele sindromului Kleine-Levin?
Cauza sindromului Kleine-Levin nu este cunoscuta. Unele studii sugereaza ca o boala sau o leziune cauzeaza deteriorarea partii creierului care regleaza somnul (hipotalamus). Cele mai multe cazuri apar dupa ce subiectii au o boala similara cu gripa sau o infectie. Cercetarile speculeaza ca sindromul ar putea provoca un raspuns autoimun in cazul in care organismul confunda tesutul sanatos cu un organism invadator, care provoaca simptome. Alte cercetari sugereaza ca sindromul ar putea fi genetic, legat de mutatii ale genelor LMOD3 si TRANK1.
Cum se diagnosticheaza
Diagnosticul sindromului Kleine-Levin este o provocare, deoarece nu exista un test specific care sa poata diagnostica sindromul, cea ce inseamna ca diagnosticul se va pune pe baza experientei medicului. Adesea, medicii diagnosticheaza sindromul Kleine-Levin prin eliminarea altor afectiuni cu simptome similare. Specialistii vor intreba pacientul despre simptome si detalii referitoare la episoadele avute, inclusiv cat timp dureaza, frecventa cu care se repeta si cum afecteaza calitatea vietii pacientului. Se pot face investigatii medicale, de exemplu:
Test de somn pentru a masura activitatea electrica din creier.
Teste de memorie.
Teste de sange.
Teste imagistice ca un RMN.
Cum este tratat sindromul Kleine-Levin?
Nu exista un tratament definitiv pentru acest sindrom. In cele mai multe cazuri, persoanele nu primesc un tratament cu medicamente. In timp ce unele optiuni de tratament va ajuta sa va mentineti treaz, un tratament nu vizeaza toate simptomele, in special simptomele care afecteaza comportamentul si functia cognitiva. Tratamentul poate include administrarea de medicamente precum:
Litiu: Poate reduce frecventa episoadelor.
Stimulente sau agenti de promovare a trezirii: Ajuta la prevenirea somnolentei.
Medicul va poate sugera terapia de sustinere pentru a lucra cu un profesionist (psiholog) care poate aborda schimbarile comportamentului, hipersexualitatii, anxietatii si depresiei. In general, medicii care pot aborda acest sindrom sunt specializati in psihiatrie si neurologie. Persoanele diagnosticate cu sindromul Kleine-Levin au un prognostic corect. Episoadele de obicei scad in severitate si frecventa in timp. Cele mai multe cazuri dureaza intre 10 si 20 ani, cu o durata medie de 14 ani. Daca nu aveti episoade timp de sase ani, specialistii din domeniul medical sunt de parere ca starea este vindecata.
Dupa un diagnostic de sindrom Kleine-Levin, discutati cu medicul despre cel mai bun curs de tratament si urmati instructiunile acestuia pentru medicamentul prescris. In cazul unui episod, ramaneti acasa intr-un mediu sigur. Amanati orice activitati in timpul unui episod, cum ar fi scoala sau locul de munca. Nu este sigur sa conduceti un vehicul sa conduci utilaje grele, deoarece ati putea adormi in timpul condusului si v-ati putea pune viata in pericol.
Inconjurati-va de un sistem de sprijin puternic (familie, rude, prieteni etc.) care este constient de starea dumneavoastra si care va poate ajuta daca aveti un episod. Este important ca cei dragi sa inteleaga faptul ca sindromul Kleine-Levin nu este o boala care va afecteaza puternic sanatatea si, de asemenea, sa constientizeze faptul ca in timpul episoadelor, nu pot face nimic pentru a va reda energia. Dupa ce episoadele au trecut, va veti reveni la starea normala. Sindromul Kleine-Levin va poate afecta sanatatea mintala si, prin urmare, este important sa discutati atat cu un psiholog, cat si cu un medic psihiatru, daca aveti simptome de anxietate sau depresie, va simtiti neajutorat sau aveti ganduri suicidare.
