Sistemul digestiv: Rolul duodenului, afectiuni asociate, metode de protectie
Duodenul este prima parte a intestinului subtire, cu care se continua stomacul. Hrana partial digerata care ajunge in duoden contine mult acid clorhidric iar aici aciditatea este neutralizata de secretiile proprii ale duodenului si de actiunea bilei si a sucurilor pancreatice. Duodenul are de obicei forma de potcoava sau de ”U”, iar atunci cand este scurt are forma de ”V”. Lungimea duodenului este de aproximativ 20-30 cm, acesta fiind mai larg in portiunea initiala. Duodenul are patru portiuni:
Prima portiune poarta denumirea de portiunea superioara sau bulbul duodenal. Aceasta are o lungime de aproximativ 5 cm si este mobila. Se intinde de la pilor si pana la genunchiul sau flexura superioara. La acest nivel duodenul face o curba accentuata iar apoi o ia in directie descendenta. Portiunea descendenta coboara de-a lungul flancului drept al coloanei vertebrale pana la marginea inferioara a rinichiului drept. La acest nivel se curbeaza din nou so formeaza flexura duodenala inferioara.
Lungimea duodenului descendent este de 10 cm. Aceasta parte este lipsita de mobilitate deoarece este fixat de peritoneul parietal. In unghiul dintre capul pancreasului si portiunea descendenta a duodenului se afla artera pancreaticoduodenala superioara. Portiunea a treia poarta denumirea de portiunea orizontala datorita orientarii pe care o are. Aceasta are o lungime de 10 – 12 cm. Traiectoria acestei portiuni este de la dreapta spre stanga.
Portiunea ascendenta este lunga de aproximativ 5 – 6 cm. Aceasta urca de-a lungul flancului stang al aortei pana la marginea inferioara al corpului pancreatic. Din acest punct se continua in portiunea mobila a intestinului subtire cu care formeaza flexura duodeno – jejunala. Raportat la coloana vertebrala, extremitatea initiala a duodenului, cat si extremitatea terminala se gasesc in vecinatatea vertebrei L1 si L2.
Posibile afectiuni ale duodenului si factori de risc
Ulcerul duodenal este boala care apare cel mai des la nivelul acestui organ. Acesta reprezinta o leziune ce depaseste in profunzime musculara mucoasei care este inconjurata de un infiltrat inflamator de tip acut sau cronic in functie de durata de evolutie a bolii. Comparativ cu ulcerul gastric si cel duodenal are ca principal factor determinant cresterea productiei acidului gastric ce depaseste mecanismele compensatorii de aparare ale mucoasei duodenale. Acestea duc la aparitia ranilor la nivelul peretelui intestinal. Factorii de risc care duc la aparitia ulcerului duodenal sunt:
Infectia cu H.pylori;
Consumul de alcool care stimuleaza secretia acido-peptica;
Dezechilibre alimentare;
Fumatul;
Tratamente medicamentoase indelungate cu antiinflamatoare, aspirina sau corticosteroizi;
Imbatranirea, sunt predispusi la boala in special cei care au varsta peste 70 de ani;
Istoric familial de ulcer gastric sau duodenal.
Simptomele ulcerului duodenal
Aceasta boala se manifesta in principal prin dureri in zona abdominala superioara care pot iradia si dorsal, in functie de aportul alimentar. Dupa ce se realizeaza digestia, durerea dispare insa in timpul digestiei apar senzatii de arsura, balonare sau senzatie de voma. In anumite cazuri durerea incepe sa apara dupa 2-3 ore de somn si este mai acuta in special dimineata, fapt explicabil prin cresterea secretiei nocturne de acid gastric. Ulcerul duodenal este o afectiune care apare cand se formeaza o leziune deschisa, denumita ulcer, pe mucoasa stomacului, mai precis pe mucoasa duodenului (partea superioara a intestinului subtire). Simptomele ulcerului duodenal pot include:
Durere abdominala: Durerea este cea mai comuna simptoma a ulcerului duodenal. Aceasta este localizata in partea superioara a abdomenului si poate fi resimtita si in spatele sternului sau in regiunea inferioara a spatelui. Durerea poate fi usoara sau severa si poate fi accentuata de alimente sau bauturi.
Arsuri la stomac: Persoanele cu ulcer duodenal pot prezenta si arsuri la stomac, o senzatie de arsura sau de disconfort in partea de sus a abdomenului si a gatului.
Greata si varsaturi: Unele persoane pot prezenta greata si varsaturi, mai ales dupa mese.
Pierdere in greutate: Unele persoane cu ulcer duodenal pot pierde in greutate din cauza durerii si disconfortului asociat cu alimentatia.
Sangerari: In cazuri rare, ulcerul duodenal poate produce sangerari, ceea ce poate duce la prezenta de sange in scaun sau varsaturi cu sange.
Diagnosticul ulcerului duodenal se face pe baza anamnezei si a examenului clinic. Uneori, medicul recomanda endoscopia digestiva superioara. Aceasta are loc astfel: se administreaza un anestezic local, se introduce un tub flexibil-endoscop care strabate esofagul, stomacul si duodenul. Pentru un diagnostic corect si complet se mai fac biopsii si teste rapide de identificare a infectiei cu H.pylori si investigatii radiologice cu bariu.
Tratament ulcer duodenal
Pentru tratatea acestei afectiuni, este nevoie in special de schimbarea stilului de viata si adoptarea unor obiceiuri sanatoase. Asadar, pacientul trebuie sa renunte la fumat si alcool si sa nu mai consume alimente condimentate. De asemenea, trebuie evitate tratamentele medicamentoase antiinflamatoare. Tratamentul ulcerului duodenal consta in administrarea medicatiei antiacide, antisecretorii, mucoprotectoare si mai ales antibiotice pentru infectia cu Helicobacter pylori.
Rareori, este nevoie de o interventie chirurgicala de urgenta pentru stoparea unor eventuale hemoragii digestive superioare. Operatia presupune aplicarea unor “capse” la nivelul vasului erodat sau injectarea unor substante sclerozante vasculare. Stenozele pot fi remediate prin dilatare endoscopica dar pentru tratarea peritonitelor secundare ulcerelor duodenale perforate este nevoie de o interventie chirurgicala.
Complicatii ale ulcerului duodenal
Rareori, apar complicatii ale ulcerului duodenal, in special atunci cand tratamentul nu este administrat inca din stare incipienta. Acestea se pot manifesta prin:
Perforatii – ulcerul reprezinta eroziuni ale tesutului duodenal, insa acesta se poate agrava si poate gauri efectiv peretele intestinal sau abdominal. In aceasta situatie, bacteriile si alimentele care nu au fost digerate total pot patrunde in intestin, cauzand roseata, inflamatie si durere acuta. Aceasta complicatie apare foarte rar in procent de 2 - 10% dintre pacientii cu ulcere.
Obstructionarea stomacului - anumite complicatii la nivelul duodenului pot obstructiona stomacul, provocand cicatrici si umflaturi. In aceasta situatie, alimentele pot ajunge in intestinul subtire si pot provoca varsaturi si incapacitatea de a manca.
Sangerari - pe masura ce ulcerul se agraveaza in lipsa unui tratament, acesta poate afecta muschii abdominali si peretele duodenal, provocand sangerari sau chiar stari de voma si scaune cu sange.
Pentru prevenirea raspandirii bacteriilor care ar putea cauza un ulcer de stomac, este indicat sa va spalati cat mai des pe maini cu apa si sapun si sa preparati alimentele aplicand cu strictete regulile igienice. Pentru a preveni aparitia ulcerelor opriti utilizarea medicamentelor mai sus mentionate sau, cel putin, limitati utilizarea acestora. Evitati alcoolul in timpul terapiei cu cortizon si nu luati niciodata medicamentele pe stomacul gol. De asemenea, este indicat sa optati pentru variantele tamponate ale aspirinei si sa utilizati medicamente protectoare gastrice.
![[2025] [APRILIE] [SPRING] [3 la pret de 2] [Naturalis Benesio Assista]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Lucruri mai putin cunoscute despre sistemul digestiv
Detergentii de rufe au mai multe lucruri in comun cu sistemul digestiv decat s-ar putea crede. Motivul? Ei contin de multe ori diferite clase de enzime, printre care proteaze, amilaze si lipaze. Sistemul digestiv uman contine si el aceste enzime. Sistemul digestiv foloseste aceste tipuri de enzime pentru a descompune mancarea. Proteazele descompun proteinele, amilazele descompun carbohidratii si lipazele descompun lipidele. De exemplu, saliva contine atat amilaze cat si lipaze, in timp ce stomacul si intestinul subtire folosesc proteazele. In plus, acidul din stomac este atat de coroziv incat poate dizolva metale precum fierul si cuprul.
Suprafata totala a intestinului subtire este imensa. Acesta are aproape 7 metri lungime si un diametru de 2.5 centimetri. Pe baza acestor dimensiuni, te-ai astepta ca suprafata intestinului subtire sa fie de 0.6 metri patrati — dar are de fapt, 250 de metri patrati, dimensiunea unui teren de tenis. Acest lucru se datoreaza faptului ca prezinta trei trasaturi care ii maresc suprafata. Peretii intestinului au buzunare, contin niste structuri denumite vili, care sunt ca proiectii ale tesutului absorbant similare unor degete. Si, in plus, vilii sunt acoperiti cu proiectii microscopice denumite microvili.
Stomacul face zgomot tot timpul. Zgomotele facute de stomac, sunt rezultatele peristaltismului din stomac si intestinul subtire — adica se datoreaza digestiei normale a hranei, a fluidelor si a gazelor care strabat tractul gastrointestinal. Cand insa tractul este gol, zgomotele sunt mai mari, pentru ca nu este nimic in interior care sa amortizeze zgomotul. Atunci de ce se mai contracta muschii cand nu exista hrana in stomac?
Dupa ce isi goleste continutul in intestinul subtire, stomacul trimite semnale catre creier. Creierul raspunde transmitand muschilor digestivi semnalul ca acestia sa inceapa procesul de peristaltism. Contractiile musculare asigura golirea completa a stomacului, iar zgomotele rezultate ne atentioneaza ca organismul are nevoie de mancare.
Bibliografie:
Rao RV, Kumar A, Sikora SS, Saxena R, Kapoor VK (2005). "Xanthogranulomatous cholecystitis: differentiation from associated gall bladder carcinoma". Trop Gastroenterol;
McCoy JJ, Vila R, Petrossian G, McCall RA, Reddy KS (March 1976). "Xanthogranulomatous cholecystitis. Report of two cases". J S C Med Assoc;
Aminotransferases. National Center for Biotechnology Information, U.S. National Library of Medicine. Butterworths;
Shea JA, Berlin JA, Escarce JJ, Clarke JR, Kinosian BP, Cabana MD, Tsai WW, Horangic N, Malet PF, Schwartz JS (November 1994). "Revised estimates of diagnostic test sensitivity and specificity in suspected biliary tract disease";
Fink-Bennett D, Freitas JE, Ripley SD, Bree RL (August 1985). "The sensitivity of hepatobiliary imaging and real-time ultrasonography in the detection of acute cholecystitis". Arch Surg;
