Socul anafilactic: De ce apare, cum se poate evita, complicatii medicale
Socul anafilactic sau anafilaxia este o reactie alergica severa, care poate pune viata in pericol. Poate aparea la cateva secunde sau minute dupa expunerea la o substanta alergica. Alergenul poate fi un aliment, unele medicamente sau intepaturile unor insecte. De ce apare si cum se poate evita descopera in acest material.
De ce apare socul anafilactic?
Anafilaxia este o reactie alergica severa si care poate pune viata in pericol. Cei mai comuni alergeni care pot declansa anafilaxia sunt alimentele, muscaturile de insecte, medicamentele si latexul.
Simptomele anafilaxiei apar brusc si pot include urticarie, varsaturi, umflarea limbii, fetei sau gatului, dificultati de respiratie si batai rapide sau incetinite ale inimii, aritmie neregulata sau chiar patrunderea de lichid in plamani in situatii extreme si senzatia de sufocare. Daca reactia progreseaza spre soc anafilactic, poate fi fatala.
Anafilaxia sau socul anafilactic este o urgenta medicala si se trateaza cu epinefrina (adrenalina). Dupa un episod anafilactic, este important sa purtati cu dvs. un auto-injector de epinefrina (EpiPen) in orice moment in cazul in care intrati din nou in contact cu alergenul specific.
Ce este epinefrina si cum functioneaza?
Epinefrina este cunoscuta si sub numele de adrenalina si este un hormon, neurotransmitator sau medicament. Aceasta este produsa de glandele suprarenale si de anumiti neuroni. Adrenalina, ca medicament este folosita in tratarea mai multor afectiuni, inclusiv anafilaxie, stop cardiac si sangerari superficiale.
Se poate administra si in astm in cazul in care alte tratamente nu au fost eficiente. Testul este indicat pentru determinarea cantitativa a adrenalinei in urina sau plasma. Aceasta este utilizata in diagnosticarea anumitor afectiuni care cresc productia de adrenalina. In urma administrarii adrenalinei pot aparea efecte secundare cum ar fi: dificultatea de respiratie crescuta sau tensiunea arteriala periculoasa (cefalee severa, vedere incetosata, tinitus in urechi, anxietate, confuzie, dureri in piept, dificultati de respiratie, batai neregulate ale inimii, convulsii).
Persoanele cu alergii alimentare severe trebuie sa aiba cel putin doua auto-injectoare de epinefrina in cazul in care o expunere accidentala la alimente duce la o reactie alergica. Consultati medicul endocrinolog pentru instructiuni despre cand si daca o a doua doza de epinefrina trebuie utilizata pentru reactiile alergice severe.
Asigurati-va ca verificati auto-injectoarele cu epinefrina pentru datele de expirare. Aceste dispozitive au de obicei o data de expirare de un an, deoarece epinefrina se defecteaza odata cu expunerea la lumina, aer si temperatura ridicata. Poate doriti sa le etichetati in mod vizibil si sa va stabiliti un memento pentru a le inlocui in fiecare an.
Studiile au aratat ca un procent semnificativ de oameni cu reactii alergice la alimente necesita o a doua doza de epinefrina, in special cei cu reactii la crustacee, alune si nuci. Un studiu pe sute de cazuri la doua centre medicale academice din SUA a constatat ca 17% dintre adultii care se prezinta la departamentul de urgenta cu anafilaxie legata de alimente au nevoie de mai mult de o doza de epinefrina.
In concluzie, ei au recomandat tuturor pacientilor cu risc de anafilaxie legata de alimente sa poarte doua doze de epinefrina. In acest studiu asupra adultilor, cele mai frecvente alimente care au declansat anafilaxia au fost crustaceele, alunele, nucile si pestele.
Cercetatorii au analizat, de asemenea, daca copiii au nevoie si de mai mult de o doza. Studiul lor asupra a peste 600 de cazuri la spitalele din Boston a aratat ca 12% au primit cel putin doua doze de epinefrina in tratamentul anafilaxiei. Trei la suta dintre copii primisera o a doua doza inainte de a veni la spital. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca copiii cu risc de anafilaxie legata de alimente ar trebui sa poarte doua doze de epinefrina. Arahidele, nucile si laptele au fost cei mai frecventi factori declansatori ai anafilaxiei legate de alimente pentru acesti copii.
Cauze ale socului anafilactic
Sistemul imunitar produce anticorpi care se apara impotriva substantelor straine. Acest lucru este bun atunci cand o substanta straina este daunatoare, cum ar fi anumite bacterii sau virusi. Dar sistemul imunitar al unor oameni reactioneaza exagerat la substante care in mod normal nu provoaca o reactie alergica.
Simptomele alergiei nu pun de obicei viata in pericol, dar o reactie alergica severa poate duce la anafilaxie. Chiar daca dumneavoastra sau copilul dumneavoastra ati avut in trecut doar o reactie anafilactica usoara, exista riscul unei anafilaxii mai severe dupa o alta expunere la substanta care provoaca alergii.
Cei mai frecventi factori declansatori de anafilaxie la copii sunt alergiile alimentare, cum ar fi arahide si nuci, peste, crustacee, grau, soia, susan si lapte. Pe langa alergia la alune, nuci, peste, susan si crustacee, factorii declansatori de anafilaxie la adulti includ:
Anumite medicamente, inclusiv antibiotice, aspirina si alte analgezice disponibile fara prescriptie medicala si contrastul intravenos (IV) utilizat in unele teste imagistice, Intepaturi de la albine, viespi, furnici, tantari, capuse.
Desi nu este obisnuit, unii oameni dezvolta anafilaxie in urma exercitiilor aerobe, cum ar fi jogging-ul, sau chiar activitati fizice mai putin intense, cum ar fi mersul pe jos. Consumul anumitor alimente inainte de exercitii fizice sau exercitii fizice atunci cand vremea este calda, rece sau umeda au fost, de asemenea, asociate cu anafilaxia la unii oameni. In unele cazuri, cauza anafilaxiei nu este identificata (anafilaxie idiopatica).
Simptome frecvente in cazurile de soc anafilactic
Anafilaxia este in primul rand o reactie alergica. Reactiile alergice se transforma in soc anafilactic odata ce o alergie incepe sa afecteze mai multe sisteme ale corpului, cum ar fi pielea si sistemul respirator. Anafilaxia apare brusc si simptomele progreseaza rapid. Pentru a identifica socul anafilactic, cautati mai intai simptome precum:
- Mancarime;
- Piele rosie, ridicata, cu pete, observata in 90 la suta din cazuri;
- Respiratie suieratoare sau dificultati de respiratie, observate in 70% din cazuri;
Priviti pielea. Este posibil sa aveti inrosire si mancarime. Se pot dezvolta senztii de urticarie, care sunt umflaturi care se albesc atunci cand apasati pe ele. Se poate dezvolta angioedem, care este umflarea sub piele. Este posibil sa aveti semne de iritare, inclusiv mancarime, roseata, producere de lacrimi si pielea din jurul ochilor se poate umfla.
Caile respiratorii superioare pot dezvolta o congestie, curgerea nasului si stranutul. Puteti simti gatul umflat, sufocat sau raguseala.Este posibil sa aveti o limba, buzele sau gatul umflate sau senzatii gustative anormale. Puteti avea dificultati de respiratie, respiratie suieratoare si senzatie de senzatie in piept.
Este posibil sa aveti batai rapide sau lente ale inimii si tensiune arteriala scazuta. Este posibil sa va simtiti ametit, sa lesiniti sau sa lesiniti. Puteti deveni anxios sau confuz, puteti avea vorbire gresita si puteti chiar sa simtiti un sentiment de moarte iminenta.
Anafilaxia devine soc anafilactic atunci cand o persoana prezinta semne de tensiune arteriala scazuta:
- Confuzie
- Slabiciune
- Culoare palida
- Inconstienta
Socul anafilactic include adesea dificultati de respiratie. O persoana nu are intotdeauna dificultati de respiratie, dar daca simptomul este prezent, este un bun indicator ca reactia alergica se transforma in anafilaxie.
Ce trebuie sa stii despre socul anafilactic si care sunt complicatiile
Este mai usor sa identifici semnele si simptomele socului anafilactic daca exista o expunere cunoscuta la alergen. De exemplu, cei cu alergii la intepaturile de albine vor sti de obicei ca au fost intepati. Oricine a avut reactii alergice in trecut ar trebui sa fie constient de orice simptom, chiar daca nu a fost identificata nicio expunere la alergen. De exemplu, persoanele cu alergii alimentare au mai multe sanse de a avea anafilaxie in timp ce mananca, chiar si atunci cand nu cred ca mananca alimentele la care sunt alergici.
Un episod de anafilaxie incepe de obicei in 5 pana la 30 de minute de la intrarea in contact cu alergenul la care sunteti alergic, desi poate dura mai mult de o ora.1 Cu toate acestea, exista modele atipice. Anafilaxia bifazica este observata la pana la 20% dintre pacienti, care apare atat la copii, cat si la adulti, desi odata se credea ca este mai rar.
In acest caz, reactia anafilactica initiala s-ar manifesta si s-ar rezolva, doar pentru ca reactia sa revina cateva ore sau cateva zile mai tarziu. Acesta este motivul pentru care cineva poate fi internat la spital pentru observatie dupa o reactie anafilactica. In unele cazuri, oamenii nu vor experimenta cele mai severe simptome de anafilaxie, cum ar fi dificultati de respiratie, si astfel decid sa nu solicite ingrijiri medicale. Cu toate acestea, acest lucru ii pune in pericol pentru o reactie bifazica, care poate duce la consecinte grave.
Un studiu al cazurilor pediatrice publicat in 2015 a constatat o incidenta mai mare la copiii cu varsta cuprinsa intre 6 si 9 ani. Era mai probabil ca acestia sa fi fost tratati cu mai mult de o doza de epinefrina, indicand ca au avut o reactie mai severa. Era, de asemenea, mai probabil sa fi avut o intarziere in primirea tratamentului cu epinefrina sau sa ajunga la un departament de urgenta.
Anafilaxia prelungita este observata rar. In acest caz, simptomele pot dura de la cateva zile pana la peste o saptamana, fara a se rezolva complet. Anafilaxia poate duce la moarte daca nu este tratata. In timpul anafilaxiei se poate dezvolta un infarct miocardic sau fibrilatie atriala, iar aceste riscuri cardiace sunt mai mari la pacientii cu varsta peste 50 de ani.
Epinefrina este medicamentul de electie pentru tratarea anafilaxiei, dar prezinta un risc de supradozaj si de declansare a complicatiilor cardiovasculare. La pacientii mai in varsta, unele cercetari sugereaza ca este mai sigur sa se administreze injectii intramusculare, mai degraba decat epinefrina intravenoasa.
Sursa: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anaphylaxis/symptoms-causes/
- Campbell RL, et al. Anaphylaxis: Acute diagnosis. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed June 27, 2021.
- Anaphylaxis. American Academy of Allergy Asthma & Immunology. https://www.aaaai.org/Conditions-Treatments/allergies/anaphylaxis Accessed June 27, 2021.
- Anaphylaxis. American College of Allergy, Asthma and Immunology. http://acaai.org/allergies/anaphylaxis. Accessed Nov. 20, 2016.
- Campbell RL, et al. Anaphylaxis: Emergency treatment. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed June 27, 2021.
- Lee SE. Management of anaphylaxis. Otolaryngology Clinics of North America. 2017; doi:10.1016/. Accessed June 27, 2021.
- Shaker MC, et al. Anaphylaxis — A 2020 practice parameter update, systematic review, and Grading of Recommendations, Assessment, Development and Evaluation (GRADE) analysis. Journal of Allergy and Clinical Immunology. 2020; doi:10.1016/j.jaci.2020.01.017.
- Campbell RL, et al. Anaphylaxis: Emergency treatment. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed Aug. 25, 2021.
