Varicele gastrice: De ce apar, cum influenteaza regimul alimentar aparitia lor, preventie si tratament

Varicele gastrice sunt vene dilatate (largite) care se dezvolta in peretele stomacului. Acestea sunt similare varicelor care apar in picioarele sau esofagul, dar in acest caz se dezvolta in stomac. Varicele gastrice sunt asociate in mod obisnuit cu hipertensiunea portala, o afectiune caracterizata prin cresterea presiunii in vena portala care transporta sangele din intestin la ficat. Hipertensiunea portala poate fi cauzata de diverse afectiuni, precum ciroza hepatica, tromboza venoasa portala sau alte boli hepatice. Atunci cand presiunea creste in vena portala, acest lucru poate duce la formarea varicelor gastrice.

Varicele gastrice prezinta un risc de sangerare, deoarece venele dilatate si subtiri pot fi mai susceptibile la rupere. Sangerarea din varicele gastrice poate fi severa si pot aparea simptome precum varsaturi cu sange sau scaune negre si moi (melena). Diagnosticul varicelor gastrice se poate face prin diverse metode de imagistica, cum ar fi endoscopia digestiva superioara sau ecografia Doppler. Tratamentul varicelor gastrice are ca obiectiv principal prevenirea sangerarii si poate implica utilizarea de medicamente pentru scaderea presiunii portalului, interventii endoscopice (cum ar fi ligatura varicelor) sau chiar interventii chirurgicale.

Simptome ale varicelor gastrice

Varicele gastrice pot fi asimptomatice si pot fi descoperite accidental in timpul unui examen medical sau pot provoca diverse simptome in functie de severitatea lor. Manifestarile varicelor gastrice pot include:

Sangerare

Acesta este cel mai serios si periculos simptom asociat cu varicele gastrice. Ruperea varicelor poate duce la sangerari severe in stomac. Sangerarea poate cauza varsaturi cu sange, scaune negre si moi (melena), sau sange vizibil in scaun. Aceasta este o situatie de urgenta medicala si necesita asistenta medicala imediata.

Disconfort abdominal

Unele persoane pot experimenta disconfort sau durere in zona abdominala, in special in partea superioara a abdomenului. Varicele gastrice pot provoca o senzatie de plenitudine sau de greutate in stomac dupa masa, chiar si dupa o cantitate mica de alimente.

Arsuri la stomac si reflux gastroesofagian

Uneori, varicele gastrice pot fi insotite de simptome digestive comune, cum ar fi arsurile la stomac si refluxul gastroesofagian. Aceste simptome pot fi cauzate de o functionare anormala a sfincterului esofagian inferior, care separa stomacul de esofag.

Pierderea in greutate

In cazurile severe sau avansate, varicele gastrice pot afecta capacitatea stomacului de a digera si de a absorbi nutrientii din alimente, ceea ce poate duce la scaderea in greutate. Varicele gastrice apar de obicei ca rezultat al unei afectiuni numite hipertensiune portala, care implica cresterea presiunii in vena portala. Vena portala este responsabila pentru transportul sangelui din intestine catre ficat. Hipertensiunea portala poate fi cauzata de mai multe conditii, inclusiv:

Ciroza hepatica

Este cea mai comuna cauza a hipertensiunii portale si, implicit, a varicelor gastrice. Ciroza hepatica este o afectiune progresiva a ficatului, caracterizata prin cicatrizarea si deteriorarea tesutului hepatic normal. Ciroza hepatica poate fi cauzata de consumul excesiv de alcool, hepatita virala, boala autoimuna a ficatului sau alte boli hepatice.

Tromboza venoasa portala

Apare atunci cand se formeaza un cheag de sange in vena portala sau in ramurile sale. Aceasta poate fi cauzata de factori precum tromboza venoasa profunda, afectiuni de coagulare a sangelui sau tumori care comprima vena portala.

Tumori hepatice

Prezenta tumorilor in ficat poate bloca fluxul normal al sangelui si poate contribui la dezvoltarea varicelor gastrice. Este o afectiune rara in care fluxul sanguin de la ficat este blocat partial sau complet. Acest lucru poate duce la hipertensiunea portala si aparitia varicelor gastrice. Hipertensiunea portala determina o crestere a presiunii in sistemul venos al abdomenului, ceea ce duce la dilatarea si ingrosarea venelor, inclusiv a venelor din peretele stomacului, rezultand varice gastrice.

 

1. 

   

   AquaSlim, 30 capsule, Naturalis

   Rating:

   65%

   4 Review-uri

   Pret 31,92 RON Pret vechi 39,90 RON

   Adaugă în coș

   Adaugati la Lista de Dorinte Adaugati pentru comparare

Cum se diagnosticheaza varicele gastrice

Diagnosticul varicelor gastrice implica de obicei urmatoarele metode:

Endoscopia digestiva superioara: Aceasta este metoda principala de diagnostic a varicelor gastrice. Un gastroenterolog utilizeaza un tub subtire si flexibil (endoscop) echipat cu o camera video pentru a examina interiorul stomacului. In timpul endoscopiei, se pot observa varicele gastrice si se pot evalua dimensiunea si gradul de dilatare a acestora. Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) sau tomografia computerizata (CT): Aceste metode pot fi utilizate pentru a obtine imagini detaliate ale ficatului si ale vaselor de sange din zona abdominala. Aceste imagini pot oferi informatii despre cauza hipertensiunii portale si pot ajuta la identificarea varicelor gastrice.

Ecografia Doppler: Aceasta metoda utilizeaza ultrasunete pentru a evalua fluxul sanguin in vasele de sange. Ecografia Doppler poate fi utila in evaluarea presiunii in vena portala si a fluxului sanguin in jurul varicelor gastrice. Angiografia: Aceasta implica injectarea unui agent de contrast in vasele de sange pentru a obtine imagini radiografice ale sistemului vascular. Angiografia poate fi utilizata pentru a evalua fluxul sanguin in vena portala si pentru a detecta varicele gastrice. Pe langa aceste metode de diagnostic, medicul poate solicita si teste de laborator pentru a evalua functia hepatica si pentru a identifica eventualele tulburari de coagulare care pot contribui la dezvoltarea varicelor gastrice.

Solutii de tratament pentru varice gastrice

Tratamentul varicelor gastrice are ca obiectiv principal prevenirea sangerarii si gestionarea hipertensiunii portale subiacente. Optiunile de tratament includ:

Medicamente pentru scaderea presiunii in sistemul portal: Medicamentele beta-blocante, cum ar fi propranololul si nadololul, pot fi prescrise pentru a reduce presiunea in vena portala si pentru a preveni sau a reduce riscul de sangerare din varicele gastrice. Aceste medicamente functioneaza prin reducerea fluxului sanguin in sistemul portal. Ligatura varicelor: Aceasta este o procedura endoscopica in care se utilizeaza un dispozitiv special pentru a lega si a inchide varicele gastrice. Acest lucru opreste fluxul de sange catre varice si ajuta la prevenirea sangerarii ulterioare. Ligatura varicelor poate fi realizata in timpul unei endoscopii digestive superioare.

Injectarea de substante sclerozante: In timpul endoscopiei, se poate injecta o substanta sclerozanta in varicele gastrice. Aceasta cauzeaza cicatrizarea si inchiderea varicelor, reducand astfel riscul de sangerare. Terapie cu laser sau cu radiofrecventa: Aceste tehnici pot fi utilizate pentru a trata varicele gastrice prin aplicarea energiei laser sau radiofrecventa pentru a inchide si a reduce dimensiunea varicelor.

Sunt portosistemic transjugular intrahepatic: Aceasta este o procedura minim invaziva in care se insereaza un mic tub (stent) intre vena portala si una dintre venele hepatice pentru a scadea presiunea in vena portala. Procedura poate fi o optiune in cazurile severe sau in care alte tratamente nu au avut succes. Tratament chirurgical: In cazuri severe, se poate opta pentru interventii chirurgicale, cum ar fi bypass-ul portosistemic sau transplantul de ficat.

1. 

   Viva Sirop laxativ, 100 ml

   Pret 14,18 RON Pret vechi 18,90 RON

   Adaugă în coș

   Adaugati la Lista de Dorinte Adaugati pentru comparare

Legatura dintre arsurile la stomac si varicele gastrice

Pirozisul, cunoscut si sub denumirea de arsura retrosternala sau arsura la stomac, este o senzatie de arsura sau disconfort care apare in partea de jos a pieptului. Acesta este adesea resimtit in spatele sternului si poate iradia catre gat sau abdomenul superior. Pirozisul este un simptom comun al refluxului gastroesofagian, o afectiune in care acidul gastric si continutul stomacului revin in esofag (tubul care leaga gura de stomac). Cu toate acestea, pirozisul poate aparea si din alte motive, cum ar fi consumul excesiv de alimente grase sau condimentate, fumatul, sarcina, obezitatea sau hernia hiatala. Principalele simptome ale pirozisului includ:

Arsura si disconfort in piept: Aceasta este senzatia principala asociata cu pirozisul. Multi oameni o descriu ca o senzatie de arsura, desi poate varia de la persoana la persoana. Disconfortul este resimtit in spatele sternului (osul din mijlocul pieptului) si poate iradia catre gat si abdomenul superior. Gust amar sau acru in gura: In timpul pirozisului, acidul gastric si continutul stomacului pot reflua in esofag si chiar in gura, lasand un gust amar sau acru. Regurgitare: Uneori, pirozisul poate fi insotit de regurgitare, adica senzatia ca lichidul sau continutul stomacului urca in gat.

Durere toracica: Pirozisul poate provoca o durere toracica similara cu cea a durerii cardiace. Cu toate acestea, durerea din pirozis nu este legata de activitatea fizica si, de obicei, raspunde la schimbarea pozitiei sau la administrarea de antiacide. Pirozisul poate varia in intensitate de la usor la sever si poate aparea ocazional sau sa devina o afectiune cronica. Daca experimentati simptome de pirozis, este recomandat sa consultati medicul pentru a primi un diagnostic adecvat si un plan de tratament corespunzator.

Bibliografie:

1. Gold R.; Kappos L.; Arnold D.L.; et al. (September 20, 2012). "Placebo-Controlled Phase 3 Study of Oral BG-12 for Relapsing Multiple Sclerosis". N Engl J Med. 367 (12): 1098–1107; 

2. "Scientists look to cut cow flatulence". phys.org. March 21, 2008. Volhard, J. "Darstellung von Maleinsäureanhydrid" Justus Liebig's Annalen der Chemie 1892, volume 2019;

3. Llica, R-A., Kloetzer, L. and Galaction,A-I. Fumaric acid: production and separation. Biochemistry Letters, 2018;

4. Das, R.K., Brar, S.K., and Verma, M. Fumaric acid: production and application aspects. In: Brar SK, Sarma SJ, Pakshirajan K (eds) Platform chemical biorefinery: future green chemistry, Elsevier, Amsterdam, (2016);