Varicele esofagiene: De ce apar, cum se poate gestiona boala, tipuri de tratament
Varicele esofagiene sunt vene dilatate si umflate in esofag, care este tubul care conecteaza gatul cu stomacul. Acestea se dezvolta atunci cand exista o crestere a presiunii in sistemul venos portal, care este sistemul de vene care aduce sangele din intestine catre ficat. Varicele esofagiene sunt de obicei asociate cu boala hepatica si hipertensiunea portala, care sunt cauzate de deteriorarea sau blocarea fluxului normal de sange prin ficat.
Boala hepatica cronica, cum ar fi ciroza hepatica, este cea mai comuna cauza a varicelor esofagiene. In ciroza hepatica, tesutul sanatos al ficatului este inlocuit treptat de tesut cicatricial, ceea ce interfereaza cu fluxul normal al sangelui prin ficat si creste presiunea in sistemul venos portal. Prin cresterea presiunii in sistemul venos portal, sangele incepe sa gaseasca alte cai de a se intoarce la inima, inclusiv prin vasele din jurul esofagului. Aceste vase se dilata si se umfla, formand varice esofagiene. Varicele esofagiene pot fi fragile si pot provoca sangerari severe in cazul ruperii sau lezarii lor.
Varicele esofagiene apar in principal din cauza hipertensiunii portale, care este o crestere a presiunii in sistemul venos portal. Acest sistem este responsabil cu transportul sangelui din intestine catre ficat. Cand fluxul normal de sange prin ficat este blocat sau restrictionat, presiunea in sistemul venos portal creste si vasele din jurul esofagului pot deveni dilatate si umflate, formand varice esofagiene. Principala cauza a hipertensiunii portale si, implicit, a varicelor esofagiene este boala hepatica cronica, in special ciroza hepatica. Unele principalele cauze ale aparitiei varicelor esofagiene:
Ciroza hepatica: Ciroza este caracterizata de deteriorarea si cicatrizarea tesutului hepatic sanatos. In ciroza, structura normala a ficatului este inlocuita treptat de tesut cicatricial, ceea ce ingreuneaza fluxul normal de sange prin ficat. Aceasta duce la cresterea presiunii in sistemul venos portal si la dezvoltarea varicelor esofagiene.
Hepatita cronica: Infectii virale hepatice, cum ar fi hepatita B sau hepatita C, pot cauza inflamatie cronica in ficat si, in timp, pot duce la ciroza hepatica si hipertensiune portala. Tromboza venoasa portala: Ocluzia sau blocarea venei porte, care transporta sangele catre ficat, poate duce la cresterea presiunii in sistemul venos portal si, prin urmare, la aparitia varicelor esofagiene.
Alte boli hepatice: Alte afectiuni hepatice, cum ar fi boala alcoolica a ficatului, hemocromatoza (depunerea excesiva de fier in ficat) sau boala Wilson (o afectiune genetica ce determina acumularea anormala de cupru in ficat), pot contribui la aparitia varicelor esofagiene.
Varicele esofagiene sunt o complicatie comuna a bolii hepatice si a hipertensiunii portale. Cu toate acestea, nu toate persoanele cu boala hepatica dezvolta varice esofagiene, iar severitatea si aparitia acestora pot varia. De asemenea, este important sa se identifice si sa se trateze cauzele subiacente ale varicelor esofagiene pentru a preveni complicatiile si a imbunatati prognosticul pacientului.
Simptome ale bolii
Varicele esofagiene pot fi asimptomatice si pot fi descoperite accidental in timpul unei examinari medicale. Cu toate acestea, in unele cazuri, varicele esofagiene pot provoca simptome si pot duce la complicatii grave. Iata cateva manifestari ale varicelor esofagiene:
Sangerarea gastrointestinala superioara: Aceasta este cea mai frecventa si cea mai periculoasa complicatie a varicelor esofagiene. Ruperea sau lezarea varicelor esofagiene poate duce la sangerari masive in esofag si stomac.
Simptomele includ:
Varsaturi cu sange sau cu aspect de zat de cafea.
Scaune negre, tarate sau cu aspect de smoala (melena).
Hemoragii nazale sau sangerari din gura.
Disfagie: Varicele esofagiene mari pot determina dificultati la inghitire (disfagie). Pacientii pot simti senzatia ca alimentele sau lichidele se blocheaza in esofag sau pot experimenta dureri in timpul inghitirii.
Durere in piept sau disconfort: Unele persoane pot prezenta senzatii de presiune sau disconfort in partea superioara a abdomenului sau in piept.
Pierdere in greutate si oboseala: In cazurile severe de varice esofagiene si sangerare persistenta, pacientii pot prezenta scadere in greutate inexplicabila si oboseala cronica.
Simptomele varicelor esofagiene pot varia in functie de severitatea si degradarea varicelor, precum si de prezenta sau absenta sangerarii. Este esential ca persoanele cu risc de varice esofagiene, in special cele cu boala hepatica cronica sau hipertensiune portala, sa fie supravegheate si tratate in mod regulat de catre un medic specialist. Sangerarea din varicele esofagiene este o urgenta medicala si necesita asistenta de urgenta pentru a se preveni complicatiile grave.
Cum se pot trata varicele esofagiene
Tratamentul varicelor esofagiene are ca scop prevenirea si controlul sangerarilor si reducerea riscului complicatiilor asociate.
Unele medicamente pot fi prescrise pentru a reduce presiunea in sistemul venos portal si pentru a preveni sangerarile. Acestea pot include beta-blocante (cum ar fi propranololul) sau vasopresoare (cum ar fi terlipresina).
Este important sa se trateze boala hepatica cronica sau hipertensiunea portala care stau la baza varicelor esofagiene. Acest lucru poate implica gestionarea bolii hepatice, a infectiilor hepatice sau a altor afectiuni asociate. Scleroterapia se poate aplica. Aceasta este o procedura in care un agent sclerozant (substanta chimica) este injectat direct in varicele esofagiene. Acest agent determina inchiderea si cicatrizarea varicelor, reducand astfel riscul de sangerare. Scleroterapia se efectueaza de obicei in timpul unei endoscopii.
Ligatura varicelor este o alte tehnica prin intermediul careia se aplica benzi elastice sau cleme pe varicele esofagiene, in timpul unei endoscopii. Acest lucru determina oprirea fluxului de sange catre varice si formarea unei cicatrici, reducand riscul de sangerare. Urmati cu strictete planul de tratament prescris de medicul dumneavoastra. Acesta poate include medicamente, proceduri endoscopice sau alte interventii. Asigurati-va ca respectati programul de administrare a medicamentelor si ca va prezentati la controalele medicale programate.
Unele alimente si bauturi pot creste presiunea in esofag si pot creste riscul de sangerare. Evitati alimentele foarte condimentate, alimentele fierbinti sau reci, bauturile alcoolice si cele care contin cofeina. Consumati o dieta echilibrata, bogata in legume, fructe, cereale integrale si proteine slabe. Aceasta poate ajuta la mentinerea unei stari generale de sanatate si la prevenirea altor complicatii.
Activitatile care implica o presiune sau o tensiune excesiva asupra abdomenului, cum ar fi ridicarea de obiecte grele sau exercitiile fizice intense, pot creste presiunea in esofag si pot agrava varicele esofagiene. Consultati medicul inainte de a incepe orice program de exercitii si respectati recomandarile acestuia.
Evitati constipatia, deoarece aceasta poate determina o presiune suplimentara in abdomen si poate agrava varicele esofagiene. Asigurati-va ca aveti o dieta bogata in fibre, beti suficiente lichide si faceti exercitii fizice regulate pentru a promova o functie intestinala normala. Incercati sa evitati lucrurile care pot creste riscul de sangerare, cum ar fi utilizarea de medicamente care subtiaza sangele (cum ar fi aspirina sau anticoagulantele) fara recomandarea medicului, utilizarea de medicamente nesteroidiene antiinflamatoare sau consumul de alcool.
Informati medicul despre orice schimbare in simptomele dumneavoastra sau orice efecte secundare ale tratamentului. Este indicat sa mentineti o comunicare deschisa cu echipa medicala pentru a primi ingrijirea adecvata si pentru a va gestiona conditia in mod eficient. Mentineti un stil de viata sanatos prin renuntarea la fumat, gestionarea stresului si mentinerea unei greutati corporale sanatoase. Acesti factori pot contribui la mentinerea sanatatii generale si pot sprijini functionarea optima a intregului organism.
Sindromul Sweet: Simptome, tratament, sfaturi utile pentru pacienti
Sindromul Sweet, cunoscut si drept dermatoza acuta febrila neutrofilica, este o afectiune cutanata neobisnuita caracterizata de febra si leziuni ale pielii si mucoasei inflamate sau blistere. Dermatozele neutrofilice sunt afectiuni autoinflamatorii adesea asociate cu boli sistemice. Boala apare cel mai adesea la femeile de varsta mijlocie, dar pot fi afectati si barbatii, copiii (rareori) si persoanele in varsta. S-a constatat ca este mai frecventa la persoanele care poarta markerul genetic HLA-B54. Poate afecta persoanele anterior sanatoase, dar apare adesea in contextul unei infectii sistemice acute sau a unei afectiuni cronice subiacente.
Sindromul Sweet este o afectiune inflamatorie foarte rara a pielii caracterizata printr-un debut brusc de febra si eruptii dureroase pe brate, picioare, trunchi, fata sau gat. In unele cazuri, sindromul Sweet apare odata cu alte afectiuni medicale sau conditii, cum ar fi cancerul, infectiile gastrointestinale sau sarcina. In unele cazuri, sindromul Sweet este declansat de administrarea anumitor medicamente, precum sunt unele antibiotice si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Tratamentul pentru sindromul Sweet implica medicamente corticosteroide, care sunt utilizate pentru a reduce inflamatia. In cele mai multe cazuri, medicamentele reduc sau elimina simptomele. Tratarea problemei medicale va poate rezolva simptomele daca o afectiune care sta la baza acesteia cauzeaza sindromul Sweet.
Bibliografie:
Wolff K, et al. Eczema/Dermatitis. In: Fitzpatrick's Color Atlas and Synopsis of Clinical Dermatology. 8th ed. New York, N.Y.: McGraw-Hill Education; 2017; https://www.accessmedicine.mhmedical.com. Accessed March 22, 2019;
Adams DR, et al. Acute palmoplantar eczema (dyshidrotic eczema). http://www.uptodate.com/contents/search. Accessed March 22, 2019;
Hand and foot dermatitis. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/dermatitis/hand-and-foot-dermatitis. Accessed March 22;
