Azbestoza: consecintele expunerii la azbest, complicatii ale bolii, preventie si tratament
Azbestul este un mineral care este utilizat, in general, ca material de izolare si ca ignifug. Este o substanta minerala fibroasa care a fost utilizata pe scara larga in diverse industrii in trecut, datorita proprietatilor sale izolante si rezistente la caldura. Expunerea la azbest poate aparea in anumite ocupatii. Inhalarea unor cantitati mari de fibre de azbest sau praful sau pe o perioada lunga de timp poate produce cicatrici de tesut pulmonar. Aceasta cicatrice se numeste azbestoza. Afectiunea cauzata de inhalarea particulelor de azbest face parte din categoria celor peste 200 de tipuri de fibroza pulmonara si este, de asemenea, clasificata drept boala pulmonara interstitiala. Severitatea azbestozei depinde de cat timp ati fost expus la azbest si de cantitatea pe care ati inhalat-o.
Cum apare azbestoza
Expunerea la niveluri ridicate de fibre de azbest este ceea ce determina dezvoltarea azbestozei. Fibrele si praful aerian pot fi prinse in alveolele unde irita si cicatrizeaza tesutul pulmonar. Deoarece azbestoza este o boala progresiva (ceea ce inseamna ca se agraveaza in timp), simptomele pot sa nu se dezvolte pana la 20 de ani dupa expunere. Pana in acest moment, azbestul a cicatrizat semnificativ tesutul pulmonar, ceea ce il face rigid si incapabil sa se extinda normal. Fumatul poate creste cantitatea de daune produse de azbest si poate accelera evolutia bolii.
Principalul grup cu risc de azbestoza este reprezentat depersoanele care au lucrat in minerit, frezare, fabricatie, instalare sau indepartarea produselor din azbest inainte de sfarsitul anilor '70. In vremurile actuale, dezvoltarea azbestului din expunerea la locul de munca este acum mult mai putin probabila. Cu toate acestea, multi lucratori in constructii si alte industrii se confrunta inca cu o expunere potentiala semnificativa la locul de munca, in special atunci cand lucreaza cu echipamente vechi sau participa la demolarea sau renovarea cladirilor mai vechi.
Multe case care au fost construite inainte de 1977 pot avea azbest in materiale precum conducte, tavan si gresie. Cand fibrele de azbest sunt inhalate, acestea pot provoca inflamatii si cicatrizarea tesuturilor pulmonare. Deoarece expunerea a avut loc de obicei la locul de munca, poate fi denumita si o boala pulmonara profesionala.
Care sunt simptomele azbestozei?
Principalele simptome ale azbestozei includ dificultati de respiratie, tuse persistenta, durere toracica, scaderea greutatii si oboseala. Aceste simptome pot aparea la multi ani dupa expunerea initiala la azbest, deoarece boala se dezvolta treptat in organism. Efectele expunerii pe termen lung la azbest nu apar de obicei intre 10 si 40 de ani dupa expunerea initiala. Cele mai frecvente simptome sunt:
Respiratie scurtata
Tuse uscata persistenta
Etanseitatea pieptului sau dureri toracice
Pierderea in greutate din pierderea poftei de mancare
Un sunet in plamani in timp ce respirati
Consecintele expunerii la azbest
Azbestoza este o boala cronica ireversibila si poate duce la complicatii grave, cum ar fi fibroza pulmonara progresiva, in care tesutul pulmonar sanatos este inlocuit cu tesut fibros cicatricial. Aceasta afectare pulmonara poate afecta in final functia respiratorie, determinand insuficienta respiratorie cronica.
Prevenire
Prevenirea azbestozei implica evitarea expunerii la azbest si protejarea adecvata in cazul in care manipularea azbestului este inevitabila. In multe tari, utilizarea azbestului a fost interzisa sau restrictionata in mare masura din motive de sanatate publica. Tratamentul azbestozei se concentreaza pe gestionarea simptomelor si incetinirea progresiei bolii, iar optiunile terapeutice pot include terapia medicamentoasa, oxigenul suplimentar si alte interventii pentru a imbunatati calitatea vietii pacientilor afectati.
Cum se trateaza azbestoza
Tratamentul azbestozei se concentreaza in principal pe gestionarea simptomelor si incetinirea progresiei bolii, deoarece azbestoza in sine este o afectiune cronica ireversibila. Optiunile de tratament pot include urmatoarele:
Monitorizarea si consilierea medicala: Pacientii cu azbestoza necesita monitorizare medicala regulata pentru a evalua evolutia bolii si pentru a identifica si trata complicatiile asociate. Medicul poate oferi sfaturi si consiliere pentru gestionarea simptomelor si promovarea unei vieti sanatoase.
Terapie medicamentoasa: Unele medicamente pot fi prescrise pentru a ameliora simptomele si pentru a controla inflamatia pulmonara. Acestea pot include bronhodilatatoare, corticosteroizi si alte medicamente antiinflamatoare. Cu toate acestea, este important de mentionat ca tratamentul medicamentos nu poate vindeca azbestoza in sine, ci doar poate ameliora simptomele.
Oxigen suplimentar: Pacientii cu azbestoza avansata si insuficienta respiratorie pot necesita oxigen suplimentar pentru a facilita respiratia si a combate hipoxemia (nivel scazut de oxigen in sange).
Terapie de reabilitare pulmonara: Aceasta terapie implica un program supervizat de exercitii fizice, educatie despre gestionarea bolii si tehnicile de respiratie pentru a imbunatati calitatea vietii pacientului si capacitatea pulmonara.
Vaccinarea: Pacientii cu azbestoza sunt susceptibili la infectii respiratorii, care pot fi mai grave in cazul lor. Vaccinurile precum vaccinul antigripal si vaccinul pneumococic pot ajuta la prevenirea acestor infectii si a complicatiilor asociate.
Ingrijirea respiratorie: In unele cazuri, pacientii cu azbestoza avansata pot beneficia de ingrijire respiratorie la domiciliu, cum ar fi utilizarea unui ventilator mecanic non-invaziv in timpul somnului pentru a asigura o respiratie adecvata.
Nu exista un tratament care sa poata inversa daunele produse de azbest, dar anumite etape pot ajuta la incetinirea evolutiei bolii si la ameliorarea simptomelor. Evitarea expunerii ulterioare la azbest si la alte substante iritante, cum ar fi fumul de tigara, va ajuta la incetinirea progresului bolii. Medicamentele si tratamentele respiratorii pot fi prescrise de catre medicul dumneavoastra pentru a ajuta la usurarea respiratiei si pentru a va mentine sanatatea generala a plamanilor.
Sfaturi pentru gestionarea afectiunii
Sunt cateva lucruri pe care medicul le poate recomanda pentru a gestiona azbestoza. In acest sens, renuntarea la fumat cat mai curand posibil. Fumatul poate creste daunele produse de azbest si poate accelera evolutia bolii. Mentineti o dieta bine echilibrata, care limiteaza aportul de sare si include consumul de apa multa. Dormiti adecvat in fiecare seara si odihniti-va cateva momente in timpul zilei, daca este nevoie. Ramenti activ, facand exercitii fizice in mod regulat, dar atentie sa nu exagerati. Preveniti infectiile prin spalarea mainilor des si obtinerea vaccinurilor pentru gripa si penumonie, conform recomandarilor medicului dumneavoastra.
Ramaneti inauntru cand poluarea aerului este severa si nivelul de polen este ridicat. Evitati poluantii care pot declansa modificari ale respiratiei, inclusiv fumatul pasiv, vapori din produse, cum ar fi din vopsea, agenti de curatare si cosmetice (fixativ, deodorant etc). Acoperiti gura si nasul cu o esarfa pentru a evita respiratia aerului rece (in anotimpul rece). Respectati intocmai tratamentul prescris de medic, precum si indicatiile acestuia.
Oxigenul poate fi prescris, iar in situatii foarte severe, medicul dumneavoastra va poate sugera o interventie chirurgicala si va poate indica necesitatea unui transplant pulmonar. Medicul dumneavoastra va elabora un plan de tratament individualizat, in functie de stadiul si severitatea azbestozei si de simptomele specifice ale fiecarui pacient.
Dextrocardia: Ce inseamna, cum se poate trata
Dextrocardia este o anomalie in care inima este in jumatatea dreapta a pieptului si nu in stanga, ca de obicei. In mod normal, inima este situata in mijlocul toracelui, cu varful inclinat spre stanga, dar in aceasta malformatie de origine genetica, aceasta situatie variaza si inima este inclinata spre partea dreapta a toracelui. Acest fenomen apare in a patra saptamana de dezvoltare embrionara, cand tubul cardiac primitiv se indoaie la dreapta, atunci cand ar trebui sa fie in mod normal rotit la stanga.
Dextrocardia este, de obicei, insotita de o anomalie numita "itu inversus", care face ca organele sa fie situate pe parti opuse, fata de cele pe care ar trebui sa fie. Aceasta situatie afecteaza organele care se afla pe o anumita parte a corpului, de exemplu, ficatul, pancreasul sau stomacul. Cu toate acestea, in unele cazuri, poate fi asociata si cu situs ambiguu. In acest caz, poate fi doar un organ pozitionat inversat, iar celelalte sa fie in pozitiile lor normale.
Bibliografie:
1Bahar, R., Zhou, P., Liu, Y., Huang, Y., Phillips, A., Lee, T. K. et al. (2016). The prevalence of anxiety and depression in patients with or without hyperhidrosis (HH). Journal of the American Academy of Dermatology, 75
Schwitzen und Hyperhidrose (gesteigerte Schweisssekretion). Swiss Medical Forum ‒ Schweizerisches Medizin-Forum, (18), 464–467.
Romero, F. R., Haddad, G. R., Miot, H. A. & Cataneo, D. C. (2016). Palmar hyperhidrosis: clinical, pathophysiological, diagnostic and therapeutic aspects. Anais Brasileiros De Dermatologia, 91(6), 716–725.
Gross, K. M., Schote, A. B., Schneider, K. K., Schulz, A. & Meyer, J. (2014). Elevated social stress levels and depressive symptoms in primary hyperhidrosis.
