Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Balonarea: de ce apare, cum se manifesta si cum se trateaza

Balonarea: de ce apare, cum se manifesta si cum se trateaza

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 24 iulie 2024 Ultima actualizare: 24 iulie 2024

Balonarea, denumita in termeni medicali meteorism abdominal, reprezinta un disconfort gastrointestinal datorat acumularii de gaze la nivelul intestinelor. Balonarea excesiva se manifesta prin flatulenta, durere abdominala, diaree sau constipatie, stari de greata si lipsa poftei de mancare. Balonarea afecteaza aproximativ 30% din populatia globului si, privita la modul general, este o conditie absolut normala a organismului.

Cum apare balonarea?

Care sunt cauzele balonarii?

Care sunt simptomele balonarii si cum se manifesta?

Cele mai bune remedii pentru balonare 

Cum apare balonarea?

Balonarea in sine ca si manifestare nu e neaparat periculoasa, dar aceasta problema poate masca alte simptome sau poate transmite semnale legate de alte afectiuni stomacale. In plus, este relevant de stiut si cum incepe si de unde incepe. Potrivit specialistilor exista patru mari momente legate de balonare, indiferent de sexul sau varsta pacientului.

Alterarea bacteriilor din colon: In tractul gastrointestinal exista peste 500 de specii de bacterii, iar o alterare la nivelul florei colonice poate duce la distensie abdominala. Studii recente au demonstrat ca exista o legatura de cauzalitate intre administrarea de antibiotice si dezechilibre la nivelul florei intestinale. Aceste situatii caracterizate prin dezechilibrul microbiotic sunt cunoscute sub termenul de disbioza intestinala, si netratate pot duce la balonare, sindromul de intestin iritabil, bolile inflamatorii intestinale precum boala Crohn sau diverticuloza intestinala.

Altfel spus, in acest caz balonarea are legatura directa cu modul in care este perturbat sistemul digestiv. Se stie deja ca sistemul digestiv este constituit specific din tractul alimentar (esofag, stomac, intestinul subtire si intestinul gros), ficat si tractul biliar, pancreas si respectiv microbiota intestinala. Tractul gastrointestinal, cu bariera sa epiteliala avand o suprafata totala de 200 m2, reprezinta organul cu cea mai mare expunere la mediul extern! Sistemul digestiv este in permanenta in contact cu aproximativ 1 kg de bacterii (aproximativ 10¹⁴ microorganisme ce contin peste 3 milioane de gene) aflate in lumenul intestinului.

Microbiota intestinala este un ecosistem complex responsabil cu mentinerea inflamatiei fiziologice, modularea procesului de absorbtie a alimentelor si totodata protejeaza impotriva invaziei microorganismelor.

citeste si despre complexitatea sistemului digestiv

Aerofagia =inghitirea aerului: Cantitati crescute de aer sunt inghitite prin mancatul rapid sau “pe fuga”, mestecatul gumei sau fumat. De asemenea, aerofagia este o manifestare a anxietatii. In plus, aceasta problema poate aparea si din cauza unor probleme stomatologice. Daca nu poti avea o masticatie corecta sau ai dinti lipsa in dantura odata cu alimentatia patrunde mai mult aer in stomac decat in mod normal ce duce la balonare. 

Modificarea diafragmului: Cavitatea abdominala are ca si “pereti” diafragmul, coloana vertebrala si muschii abdominali. Chiar daca nu exista o crestere a volumului intraabdominal de gaze, o modificare a acestor pereti poate duce la o senzatie de balonare, cum ar fi: o musculatura abdominala slabita, uneori prin interventii chirurgicale la acest nivel, sau o crestere in greutate. Altfel spus, persoanele care sufera de obezitate sunt mai predispuse la balonare.

In mod normal abdomenul se adapteaza in functie de continut, prin coordonarea diafragmului si a muschilor abdominali. Balonarea apare atunci cand aceste structuri nu se coordoneaza, muschii abdominali se relaxeaza, iar diafragmul se contracta si coboara. Toate acestea fac ca chiar si o crestere mica a volumului de gaze, sa devina un disconfort.

Alimentatia dezechilibrata: O parte din structura carbohidratilor din grau (paste, paine alba), ovaz, porumb, cartof nu se absorb in intestin si poate genera balonare.  In plus exista multi adulti care au intoleranta la lactoza, cauzata de o reducere a sintezei de lactaza- enzima care ajuta la distia produselor lactate. Fructele si legumele contin oligozaharide care sunt fermentate usor de bacteriile colonice, iar fermentatia duce la balonare. La fel, fibrele fermentabile sunt un substrat pentru productia de gaze. La fel de problematice sunt si bauturile carbogazoase. In bauturile carbogazoase si sucuri exista o cantitate mult prea mare de fructoza ce depaseste capacitatea de absorbtie a organismului. Dar si mancarea de tip junk-food prea picanta sau prea sarata poate duce la balonare.

In plus, balonarea poate fi de asemenea un simptom al mai multor patologii: sindromul de intestin iritabil, constipatia, boala celiaca, dispepsie, gastropareza ( in special la pacientii diabetic), boala de reflux gastroesofagian, gastroenterite virale, anxietatea, de aceea este foarte important sa consultam un medic gastroenterolog cand aceste simptome persista.

Care sunt cauzele balonarii

Cauzele balonarii pot fi multiple si, cu toate ca poate fi simptom al unei tulburari gastrointestinale, in majoritatea cazurilor balonarea are la baza cu totul si cu totul alti factori incriminatorii. Exista anumite tipuri de alimente care provoaca gaze intestinale, in aceasta categorie intrand varza, fasolea, mazarea, broccoli, conopida sau ceapa. Acestea fiind foarte bogate in fibre naturale, nu se recomanda evitarea consumului, ci consumul cu moderatie, dar si gatirea corecta. De asemenea, o alta cauza a balonarii excesive poate fi consumul exagerat de zahar, cafea si bauturi acidulate.

Balonarea se instaleaza cu precadere dupa masa, daca a fost o masa copioasa sau daca alimentele consumate nu sunt tolerate de stomac. De asemenea, alimentatia dezechilibrata si nesanatoasa, stresul, oboseala si dereglarile hormonale pot sta la baza aparitiei balonarii. Pe de alta parte, punctam ca balonarea poate fi simptom al unei afectiuni serioase, motiv pentru care nu trebuie trecuta cu vederea daca se repeta si devine constanta.

Pe de alta parte, balonarea poate avea la baza o disfunctie a sucurilor gastrice sau o afectiune, cele mai comune fiind colonul iritabil si boala celiaca. Depresia si starile anxioase pot favoriza aparitia episoadelor de balonare, alaturi de intoleranta la lactoza sau fructoza. Factori care conduc la aparitia balonarii sunt si mancatul pe fuga si nemestecarea completa a alimentelor, bautul apei in timpul mesei, aerofagia, adica inghitirea aerului in timpul mesei, alimentatia haotica, dar si administrarea timp indelungat a antibioticelor sau a anticonceptionalelor.

Care sunt simptomele balonarii si cum se manifesta?

Balonarea genereaza o stare de disconfort. Se stie deja faptul ca inainte de masa in tractul digestiv exista un volum de 100-200 ml de gaz, ce poate creste pana la 65 % dupa masa. Volumul de gaz din lumenul intestinal este determinat de echilibrul dintre aportul de gaz ( inghitire, productia la nivelul lumenului – interiorul tubului digestiv- prin digestia alimentelor, fermentarea bacteriana, difuzia de la nivelul sangelui) si eliminarea acestor gaze ( eructatii, absorbtia la nivel sanguin, flatulenta).

Balonarea se poate manifesta mai puternic si in cazul persoanelor adulte care sufera de stres. Balonarea cauzata de stres este mai greu de stapanit decat balonarea cauzata de alimentatie. Pe de o parte, stomacul are un sistem nervos propriu interconectat cu sistemul nervos central, iar starea de stres, depresia, anxietatea il pot afecta direct. Pe de alta parte, in momentele in care suntem stresati, respiratia se accelereaza si implicit inspiram mai mult aer, parte din el ajungand in stomac. Un bun remediu pentru a combate balonarea cauzata de stres este reprezentat de tehnicile de respiratie care ajuta in detensionare si relaxarea organismului.

Totodata balonarea se poate manifesta ca o cauza determinata de anumite dereglari hormonale. Dereglarile hormonale au o stransa legatura ci aparitia balonarii. Indeosebi femeile, in preajma menstruatiei, se confrunta cu balonare, insa si menopauza si sarcina pot favoriza aparitia balonarii. Tot legat de femei, atunci cand ajung insarcinate si sarcina incepe sa se dezvolte poate aparea balonarea. Altfel spus, femeile insarcinate sunt mai predispuse aparitiei balonarii atat din cauza schimbarilor hormonale care apar in sarcina, cat si din cauza faptului ca pofta de mancare creste si astfel determina viitoarele mamici sa manance mai mult si mai des.

La copii, pentru ca sistemul digestiv este in formare si flora intestinala de abia se contureaza, cei mici sunt mai predispusi din cauza faptului ca sistemul lor digestiv nu este pe deplin format si transportul gazelor se face deficitar. In plus, copiii prezinta risc crescut de balonare si ca urmare a reprizelor de plans, cand pot inghiti cantitati mari de aer care ajung in stomac.

Ce trebuie retinut. Daca balonarea este constanta, se intinde pe mai multe zile, si s-au exclus cauzele alimentare, atunci este indicata o vizita la medic. Cazurile care necesita interventie de urgenta sunt acelea in care balonarea este insotita de sange in scaun, varsaturi, sange in voma sau diaree si constipatie care persista mai mult de trei zile. De asemenea, daca balonarea este insotita de o scadere in greutate si o senzatie continua de satietate, chiar si in lipsa hranei, este necesar un consult amanuntit.

Cele mai bune remedii  pentru balonare

Pentru a trata cu succes balonarea se recomanda, in primul rand, eliminarea factorilor declansatori. Mesele dese si cantitatile mai mici de hrana, precum si mestecarea acesteia in mod corespunzator, practicarea exercitiilor fizice in fiecare zi, cel putin 30 de minute, sunt obiceiuri care contribuie la normalizarea functiilor gastrointestinale. Ceaiurile de menta, musetel, salvie, sau papadie pot fi de ajutor, alaturi de suplimentele alimentare pe baza de ghimbir, coriandru sau oregano. De asemenea, suplimentele alimentare pentru reglarea tranzitului intestinal sunt un remediu eficient pentru balonare. Carbunele medicinal care se gaseste in farmacii este un bun absorbant al gazelor intestinale, iar probioticele contribuie la mentinerea unei bune digestii. In cazul in care aceste remedii nu functioneaza se recomanda consultul unui medic gastroenterolog.

REFERINTE:

1. Bradette M, Delvaux M, Staumont G, Fioramonti J, Bueno L, Frexinos J. Evaluation of colonic sensory thresholds in IBS patients using a barostat. Definition of optimal conditions and comparison with healthy subjects. Dig Dis Sci. 1994;39:449–457. 
2. Issa B, Wafaei NA, Whorwell PJ. Abdominal bloating and distension: what is the role of the microbiota. Dig Dis Sci. 2012;57:4–8. 
3. Accarino A, Perez F, Azpiroz F, Quiroga S, Malagelada JR. Intestinal gas and bloating: effect of prokinetic stimulation. Am J Gastroenterol. 2008;103:2036–2042.
4. Accarino A, Perez F, Azpiroz F, Quiroga S, Malagelada JR. Abdominal distention results from caudo-ventral redistribution of contents. Gastroenterology. 2009;136:1544–1551. 
5. Zar S, Benson MJ, Kumar D. Review article: bloating in functional bowel disorders. Aliment Pharmacol Ther. 2002;16:1867–1876. 
6. Houghton LA, Whorwell PJ. Towards a better understanding of abdominal bloating and distension in functional gastrointestinal disorders. Neurogastroenterol Motil. 2005;17:500–511. 
7. Azpiroz F, Malagelada JR. Abdominal bloating. Gastroenterology. 2005;129:1060–1078. 

 

Articole similare
Sistemul digestiv: Ce rol are esofagul, afectiuni asociate Sistemul digestiv: Ce rol are esofagul, afectiuni asociate

Esofagul este tubul gol care conecteaza gatul (faringele) la stomac. Peretii esofagului imping alimentele in stomac prin valuri ritmice de contractii musculare, numite peristaltism. Cand esofagul este in repaus, aceste benzi se inchid, astfel incat alimentele si acidul gastric sa nu curga prin esofag din stomac in gura. In timpul inghitirii, se deschid pentru a permite alimentelor sa intre in stomac.

12 februarie 2024
Edited 13 februarie 2024
citește articolul
Sistemul digestiv: Rolul duodenului, afectiuni asociate, metode de protectie Sistemul digestiv: Rolul duodenului, afectiuni asociate, metode de protectie

Duodenul este prima parte a intestinului subtire, cu care se continua stomacul. Hrana partial digerata care ajunge in duoden contine mult acid clorhidric iar aici aciditatea este neutralizata de secretiile proprii ale duodenului si de actiunea bilei si a sucurilor pancreatice.

31 ianuarie 2024
Edited 1 februarie 2024
citește articolul
Sistemul digestiv: Afectiuni frecvente care apar la nivelul colonului Sistemul digestiv: Afectiuni frecvente care apar la nivelul colonului

Colonul, cunoscut si sub denumirea de intestinul gros, este responsabil de ultimele procese ale digestiei si este legat de stomac prin intermediul intestinului subtire.

24 martie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.