Bradicardia: Simptome, solutii de preventie si tratament

Atunci cand o persoana se afla in stare de repaus, se considera ca frecventa cardiaca este normala in situatia in care valoarea acesteia este cuprinsa intre 60 si 100 de batai intr-un minut. In cazul in care frecventa cardiaca este mai mica de 60 de batai intr-un minut, pulsul este considerat a fi lent iar diagnosticul este acela de bradicardie. Faptul ca inima bate mai rar este semn al unei circulatii deficitare a sangelui, iar din acest motiv exista posibilitatea ca organele si tesuturile sa fie afectate. Asta inseamna ca nu ajunge suficient oxigen la creier si la alte organe, iar o viteza latenta a sangelui pe termen lung poate afecta sanatatea.

In unele situatii este normal ca ritmul cardiac sa fie scazut, ca de exemplu in timpul somnului, atunci cand majoritatea functiilor organismului sunt incetinite. In cazul persoanelor care fac sport de performanta, de asemenea ritmul cardiac scazut nu indica prezenta vreunei afectiuni. Inima sportivilor este mai puternica si poate sa pompeze necesarul de sange prin mai putine batai intr-un minut. Cu toate acestea Bradicardia este o problema medicala. Cand trebuie diagnosticata si de ce e nevoie de preventie si tratament descopera in acest material.

Ce este Bradicardia?

Bradicardia este o frecventa cardiaca mai lenta decat in ​​mod normal. Termenul medical inseamna ca ritmul cardiac in repaus al unei persoane este sub 60 de batai pe minut. Inimile adultilor in repaus bat in mod normal intre 60 si 100 de ori pe minut.

Exista doua tipuri de ritmuri lente ale inimii, originare din locuri diferite ale inimii, care provoaca modificari ale ritmului cardiac. Bradicardia sinusala, care decurge din nodul sinusal care stabileste in mod normal ritmul cardiac, nu este intotdeauna un motiv de ingrijorare. Cu toate acestea, ratele lente din cauza blocului cardiac nu sunt niciodata „normale” si pot duce la simptome si rezultate grave.

Acest articol explica simptomele bradicardiei si cauzele acestora. Acesta discuta modul in care furnizorii de asistenta medicala diagnosticheaza afectiunea si tratamentul bradicardiei pentru ambele tipuri de probleme ale ritmului cardiac.

Cand o frecventa cardiaca lenta este anormala

Nodul sinoatrial (sau sinusal) este adesea denumit „stimulatorul cardiac natural al inimii”. Este partea inimii care produce semnale electrice care declanseaza fiecare bataie a nimii. In repaus, nodul sinusal genereaza de obicei impulsuri electrice pentru o frecventa cardiaca intre 60 si 100 de ori pe minut, care este un ritm sinusal normal.

Bradicardia sinusala este o frecventa cardiaca cuprinsa intre 40 si maxim 50 de batai pe minut. Desi din punct de vedere tehnic vorbim practic in afara intervalului normal, aceste valori pot fi complet normale pentru unii oameni, si acele persoane care sufera de aceasta problema pot trai fara probleme si cu aceste valori. Un corp sanatos este foarte bun la reglarea ritmului cardiac pentru a sustine functiile organismului. Problemele pot aparea daca acea valoare scade sub 40 sau daca ea apare brusc, dureaza o perioada de saptamani, luni si apoi revine singura la normal.

ce este fibrilatia atriala si cum se poate vindeca

Bradicardia fiziologica este o forma de bradicardie sinusala. Printre persoanele care au aceasta problema se numara inclusiv tinerii sanatosi si persoanele in varsta in stare fizica buna – ritmul cardiac in repaus poate varia tot intre 40 sau 50. Oamenii au, de asemenea, ritmuri cardiace mai mici atunci cand dorm.

Frecventa cardiaca lenta, fara simptome, de obicei, nu este un motiv de ingrijorare. Cu toate acestea, atunci cand ritmul cardiac devine prea lent pentru a pompa suficient sange si coboara sub 40 este nevoie de tratament, mai ales daca vorbim de persoane care inregistreaza aceste valori in timpul unor actiuni dinamice precum jogging, plimbare in aer liber, inot sau alte tipuri de activitati. Bradicardia sinusala care produce simptome este un semn ca ar trebui sa solicitam ingrijiri medicale.

Ce este o frecventa buna a pulsului in functie de varsta?

Copiii au batai cardiace mai rapide, dar pana la varsta de 10 ani, rata de 60 pana la 100 de batai pe minut (bpm) este aceeasi ca pentru aproape toti adultii. Sportivii au adesea ritmuri cardiace de repaus mai mici. Ceea ce se schimba odata cu varsta este „ritmul cardiac tinta” atunci cand oamenii sanatosi fac sport. Pentru cineva in varsta de 20 de ani, asta inseamna 100 pana la 170 bpm. Daca ai 50 de ani, este intre 85 si 145 bpm. Pana la 70 de ani, este de la 75 la 128.

Simptome de bradicardie

Daca ritmul cardiac este anormal de lent, este posibil ca mai multe organe ale corpului sa nu functioneze normal. O frecventa cardiaca prea lent are ca rezultat diferite simptome, precum:

• Durere in piept sau disconfort
• Confuzie
• Oboseala usoara
• Lesin (sincopa) sau aproape lesin
• Ameteli sau ameteli (in special la efort)
• Dificultati de respiratie (dispnee)

Aceste simptome se agraveaza cu exercitiul fizic, deoarece nevoile organismului cresc atunci cand este pus sub stres. Cu toate acestea, simptomele pot fi prezente si atunci cand corpul este in repaus daca bradicardia este severa. Daca bradicardia apare pentru o perioada lunga de timp fara tratament, poate duce la complicatii precum: Tensiune arteriala crescuta, angina pectorala, Stop cardiac.

Riscul de a muri din cauza bradicardiei este relativ scazut atunci cand nu exista simptome. Cu toate acestea, un caz de bradicardie simptomatica aceasta poate provoca stop cardio respirator daca este lasata netratata.

Cauzele bradicardiei

Cauzele generale ale bradicardiei se impart in doua categorii: mediate de nodul sinusal si bloc cardiac. Dintre cele doua, bradicardia nodului sinusal este mai frecventa. Bradicardie a nodului sinusal apare atunci cand nodul sinusal produce impulsuri electrice cu o frecventa relativ redusa, ritmul cardiac devine lent, ducand la bradicardie sinusala. Cauzele bradicardiei sinusale pot fi fie tranzitorii (adica nu dureaza mult) fie persistente. Motivele persistente sunt mai probabil sa necesite tratament.

Bradicardie sinusala tranzitorie: un tonus crescut in nervul vag, cum ar fi in timpul somnului, duce adesea la acest tip de ritm cardiac scazut. Acest nerv ajuta la reglarea inimii, plamanilor si tractului digestiv. Odata ce tonusul nervului revine la normal, si ritmul cardiac revine la normal. Prin urmare, este posibil sa nu aveti nevoie de un tratament permanent al bradicardiei in sine.

Bradicardie sinusala persistenta: boala intrinseca a nodului sinusal (in cadrul nodului sinusal insusi) cauzeaza cel mai adesea un tip persistent de bradicardie sinusala. De obicei, boala intrinseca a nodului sinusal se datoreaza fibrozei (cicatricii) in nodul sinusal, un rezultat comun al imbatranirii. Boala intrinseca a nodului sinusal apare de obicei la persoanele care au 70 de ani sau mai mult.

Boala intrinseca a nodului sinusal, detalii ale bolii

La persoanele cu boala intrinseca a nodului sinusal, ritmul cardiac poate fi lent atat in ​​repaus, cat si in timpul efortului. Persoanele cu boala simptomatica au adesea disfunctie a nodului sinusal (sindromul sinusal bolnav), cea mai frecventa cauza a bradicardiei care necesita un stimulator cardiac. Ca urmare, totusi, ritmul cardiac poate fluctua intre bradicardie si tahicardie (ritm cardiac rapid). Pe langa boala intrinseca a nodului sinusal, mai multe alte afectiuni medicale pot provoca bradicardie sinusala, inclusiv:

• Amiloidoza (o boala rara in care se formeaza depozite de proteine ​​in muschiul inimii)
• Tulburari ale creierului, in special cele asociate cu cresterea presiunii intracraniene sau accident vascular cerebral
• Traumatisme cardiace datorate leziunilor sau interventiei chirurgicale cardiace
• Boala arteriala coronariana
• Medicamente precum beta-blocante ale canalelor de calciu, medicamente antiaritmice, opioide, litiu, sau chimioterapia
• Disautonomie (o disfunctie a sistemului nervos)
• Hipotiroidismul (functia tiroidiana scazuta)
• Hipoxie (nivel scazut de oxigen din sange), asa cum se intampla adesea cu apneea obstructiva de somn
• Miocardita (inflamatia muschiului inimii)
• Pericardita (umflarea si inflamatia sacului care acopera inima)
• Diverse tipuri de infectii, inclusiv boala Lyme, boala Chagas 

Legatura dintre Bradicardie si Bloc Cardiac

Blocul cardiac apare atunci cand impulsurile electrice ale inimii sunt blocate total sau partial pe masura ce se deplaseaza de la atriile inimii la ventriculi. Ventriculii sunt camerele care pompeaza sangele din inima. Deoarece nodul sinusal care determina de obicei ritmul cardiac se afla in atriu, un blocaj intre atrii si ventriculi determina o modificare a rapiditatii cu care bate inima.

Cand ventriculii inimii nu pot obtine informatii de la nodul sinusal despre cat de repede sa bata, ei folosesc informatii din alta parte a inimii dintre atri si ventriculi, numita nodul AV. Aceasta comunicare intrerupta are ca rezultat o bradicardie potential periculoasa. Ca si in cazul bradicardiilor sinusale anormale, un bloc cardiac poate fi fie tranzitoriu, fie persistent.

Blocul cardiac tranzitoriu poate aparea in anumite afectiuni, cum ar fi boala Lyme, disfunctia tiroidiana sau toxicitate externa determinata fie de un anumit aliment care se manifesta latent ca si alergie sau de un medicament sau o substanta activa din anumit medicament. In aceste cazuri, este necesar tratamentul afectiunii de baza. Uneori, tratamentul poate include un stimulator cardiac temporar.

Blocul cardiac persistent poate rezulta din multe afectiuni, inclusiv genetice, tulburari congenitale, sarcoidoza si amiloidoza. Daca medicul dvs suspecteaza o boala structurala, cum ar fi cardiomiopatia, poate recomanda imagistica cu o ecocardiograma transtoracica (o ecografie pentru a vedea inima in miscare) .

Evaluarea bradicardiei si diagnostic

O electrocardiograma (ECG) va arata ca frecventa cardiaca lenta este prezenta. In cazul bradicardiei sinusale, testele ECG vor ajuta la determinarea daca aceasta este sursa unor ritmuri cardiace lente sau daca se datoreaza, in schimb, blocului cardiac. Apoi, medicul trebuie sa stabileasca daca bradicardia este probabil sa fie persistenta sau din cauza unei cauze tranzitorii (temporare), cum ar fi o infectie. Acest lucru poate fi adesea determinat prin simpla luare a unui istoric medical atent.

Daca sunt necesare alte teste, acestea pot include:

Test de stres: La unele persoane (in principal persoane in varsta), boala nodului sinusal sau blocul cardiac pot produce simptome numai in timpul efortului. Un test de stres poate ajuta la diagnosticarea acestor cazuri. Asta pentru ca poate identifica daca ritmul cardiac creste sau nu asa cum ar trebui ca raspuns la o provocare de exercitiu. (Fara aceasta, astfel de cazuri pot parea asimptomatice.)

ECG ambulatoriu prelungit: Cu acest test, faceti activitati zilnice normale in timp ce purtati un monitor Holter. De asemenea, poate ajuta la diagnosticarea bradicardiilor care apar doar intermitent.

Studiu de electrofiziologie: un cateterism cardiac specializat poate fi destul de precis in diagnosticarea bolii nodului sinusal si a blocului cardiac. In aceasta procedura, un cateter lung si subtire este trecut printr-o vena pana la inima. Cu toate acestea, de obicei nu este necesar sa se efectueze aceasta testare invaziva pentru a pune un diagnostic.
Cum sunt diagnosticate aritmiile cardiace

Tratament Bradicardie

Tratamentul frecventei cardiace lente depinde daca cauza este bradicardia sinusala sau blocul cardiac si daca este sau nu reversibila. Un medic ar putea trata bradicardia sinusala tranzitorie, recomandandu-va sa evitati tipurile de afectiuni care o declanseaza. De exemplu, tratarea apneei de somn sau ajustarea medicamentelor sunt cateva lucruri care ar putea rezolva bradicardia tranzitorie.

Pe scurt, ce trebuie retinut. Bradicardia este definita ca o frecventa cardiaca mai mica de 60 de batai pe minut. Inimile adultilor in repaus bat de obicei intre 60 si 100 de ori pe minut. O frecventa cardiaca mai mica decat cea normala nu reprezinta nicio problema pentru multi oameni, cu exceptia cazului in care apar anumite simptome. Aceste simptome includ durere in piept, ameteli, oboseala usoara si dificultati de respiratie. Atunci este timpul sa consultati un medic pentru a determina cauza de baza.

Cauzele generale ale bradicardiei se impart in doua categorii: mediate de nodul sinusal si bloc cardiac. Prima este mai comuna dintre cele doua. Tratamentul poate implica corectarea oricaror cauze subiacente sau implantarea unui stimulator cardiac.

Bibliografie:

1. Markides V, Schilling RJ. Atrial fibrillation: classification, pathophysiology, mechanisms and drug treatment. Heart. 2003 Aug;

2. Amin A, Houmsse A, Ishola A, Tyler J, Houmsse M. The current approach of atrial fibrillation management. Avicenna J Med. 2016 Jan-Mar;

3. McManus DD, Rienstra M, Benjamin EJ. An update on the prognosis of patients with atrial fibrillation. Circulation. 2012 Sep 04;

4. Mohanty S, Trivedi C, Gianni C, Natale A. Gender specific considerations in atrial fibrillation treatment: a review. Expert Opin Pharmacother. 2018 Mar;

5. Peters SAE, Woodward M. Established and novel risk factors for atrial fibrillation in women compared with men. Heart. 2019 Feb;

6. Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;

7. Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;

8. Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;

9. Karnad A, Pannelay A, Boshnakova A, Lovell AD, Cook RG. Stroke prevention in Europe: how are 11 European countries progressing toward the European Society of Cardiology (ESC) recommendations? Risk Manag Healthc Policy. 2018.