Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Bulimia: De ce apare, cum influenteaza organismul, mecanisme de preventie

Bulimia: De ce apare, cum influenteaza organismul, mecanisme de preventie

Postat in: Dieta si sport
Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 13 februarie 2024 Ultima actualizare: 14 februarie 2024

Bulimia nervoasa, denumita frecvent bulimie, este o tulburare de alimentatie serioasa, potential fatala. Persoanele care sufera de bulimie au tendinta de a manca compulsiv din cauza unor stari emotionale sau unor tulburari de spectru mental precum anxietate, depresie. De multe ori bulimia este un semn de anxietate depresiva. Persoanele care sufera de bulimie pot sa manance, de obicei pe ascuns, in mod compulsiv, cantitati mari de mancare, pierzand controlul asupra alimentelor ingerate, pentru ca ulterior sa incerce sa scape de caloriile in exces in moduri nesanatoase.  Daca suferi de bulimie, esti probabil preocupat de greutatea si de forma corpului. Te poti judeca sever si aspru pentru defectele pe care consideri ca le ai. Cum stii ca suferi de bulimie, care sunt primele semnalmente care ar trebui sa iti dea de gandit si cand sa ceri ajutor de specialitate afla din acest material.

Cum apare bulimia? Cum stim ca suferim de bulimie

Mancatul din cauze emotionale, cunoscut si sub denumirea de mancat compulsiv sau mancat emotional este doar o reactie a unei tulburari psihosomatice numita bulimie. Persoanele care sufera de bulimie nervoasa simt ca nu au control asupra cantitatii de alimente si a rapiditatii cu care mananca. Uneori,in timpul episodului de alimentare excesiva, aceste persoane pot sa consume alimente pe care le-ar evita in mod obisnuit.

Mai mult decat atat, impulsul de a manca nu e generat de o nevoie a corpului ci mai curand pentru a stimula o emotie, pentru a masca o tulburare emotionala, pentru  evita o confruntare. Persoanele care tind sa devina bulimice fie nu sunt multumite de viata lor, de felul in care arata, fie au trecut printr-o deceptie, un episod sever de anxietate, au iesit dintr-o relatie, le-a murit cineva apropiat sau au ramas fara job. La intrebarea cum stim ca suferim de bulimie, sau daca vrei sa stii cum apare bulimia, e suficient sa te uiti la anumite semne comportamentale. De exemplu, atunci cand consumi alimente in exces ca raspuns la emotii negative sau pentru a-ti regla starea emotionala e semn de bulimie. 

De ce apare bulimia nervoasa. Ce este bulimia nervosa

De ce apare bulimia nervoasa sau ce este bulimia nervosa sunt intrebari la care poti gasi usor raspuns. Ce trebuie retinut este faptul ca aceasta boala este mai frecventa in randul femeilor. Printre factorii de risc care pot duce la instalarea acestei tulburari comportamentale  se numara in primul rand factorii biologici. De exemplu, daca ai avut sau ai rude de gradul I cu tulburari alimentare sau comportamentale exista riscul ca si tu sa ai predispozitie spre aceasta tulburare.

Totodata, anumite boli din spectrul psihic precum depresia, tulburarile de anxietate sau abuzul de substante sunt strans legate de tulburarile alimentare. Persoanele cu bulimie au o imagine negativa despre ele. In unele cazuri, evenimentele traumatizante si stresul din mediu pot fi factori care contribuie la declansarea bolii. Un alt factor care poate declansa un episod de bulimie este fenomenul de YO-YO.

Efectul de yo-yo reprezinta un fenomen de ciclicitate care se refera la pierderea ponderala si castigul relativ rapid al kilogramelor pierdute in urma anumitor diete sau schimbari ale stilului de viata cotidian. Aceste fluctuatii bruste ale greutatii corporale prezinta efect nociv asupra organismului si pot genera in anumite situatii aparitia unor dezechilibre metabolice dificil de controlat.) La persoanele care tin diete stricte si la care creste riscul sa dezvolte tulburari alimentare. Multe persoane cu bulimie isi restrictioneaza sever caloriile intre episoadele de supraconsum, care declanseaza nevoia de a se supraalimenta si de a relua ciclul vicios. Alti triggeri pot fi stresul, stima de sine scazuta, alimentele si plictiseala.

Ce se intampla daca iti provoci varsaturi. Anorexia si Bulimia, diferente

Este extrem de periculos pentru organism pe termen mediu si lung provocarea de stari de varsaturi cu recurenta. De la dereglari ireversibile ale sistemului digestiv pentru la consecinte ireversibile ale sistemului imunitar si circulator. Ce trebuie sa retii. Metabolismul este rata la care sunt arse caloriile necesare pentru a obtine energie si rata la care organismul absoarbe nutrienti pntru a-si construi tesuturile. A manca si a voma fac parte dintr-un ciclu, asa ca trebuie oprite in acelasi timp pentru ca sunt procese antagonice. 

Ca idee, o persoana de aproximativ  50 de kg are nevoie de 1240 de calorii pe zi. Daca se adauga 500 de calorii (1740 pe zi), in fiecare saptamana va fi un kilogram in plus pe cantar, ceea ce este nesemnificativ. Ajunsa la 55 de kg, persoana va avea nevoie de 1284 de calorii pe zi. La aceste valori, se pot adauga lejer 300 de calorii necesare pentru activitati cotidiene ce presupun miscare. Un om sanatos trebuie sa ia masa de sase ori pe zi, in portii reduse.

Daca pana acum am vorbit de bulimie ca o tulburare alimentara in care pacientul simte nevoia sa manance cantitati imense de carbohidrati pe ascuns pe care le elimina fortat din organism, anorexia in schimb este o tulburare psihologica, este o boala ce afecteaza psihicul si echilibrul atat al persoanei care sufera direct dar impacteaza si mediul social in care aceasta locuieste, lucreaza, interactioneaza cu familia, cu persoanele din anturaj.

Unii experti cred ca anumite schimbari ale functiilor creierului sau nivelul hormonilor pot juca un rol in aparitia anorexiei, insa inca nu este clar daca acestea duc la aparitia anorexiei sau daca apar ulterior, ca urmare a malnutritiei si a privarii creierului de substantele nutritive de care are nevoie pentru ca scoarta cerebrala si creierul uman nu pot face depozite de substante precum minerale, vitamine si aminoacizi. In plus, riscul de anorexie creste in cazul persoanelor care provin din familii cu un istoric de tulburari de alimentatie, depresie sau consum de droguri. 

Anorexia afecteaza atat femeile cat si barbatii si poate aparea la orice varsta. Cei mai vulnerabili sunt adolescentii, datorita schimbarilor hormonale si de infatisare. Debutul bolii poate avea loc la orice varsta, insa varful incidentei debutului afectiunii este cuprins intre 14 si 18 ani.  Anorexia cauzeaza comportamente de tipul infometarii sau exercitiului fizic intens pentru a restrictiona greutatea corporala la o valoare cat mai mica. Cei afectati de anorexie refuza sa-si mentina sau sa mareasca greutatea corporala minima normala pentru varsta si inaltimea lor. Preocuparea lor este sa nu ia in greutate si ignora gravitatea problemelor de sanatate cauzate de o greutate subnormala. Ei apeleaza adeseori la medicamente pentru slabit, diuretice, laxative sau isi provoaca stari de greata fortata dupa fiecare masa frugala.

Anorexia nu este atat despre mancare, cat despre probleme emotionale, fiind un mecanism de coping in fata unor evenimente stresante. Persoana afectata identifica greutatea scazuta ca pe un indicator al succesului, fericirii si valorii sale. Incearca sa-si controleze dieta ca o alternativa la controlul emotiilor sau al altor factori din viata sa.

Cum scap de bulimie. Riscurile bulimiei

Riscurile bulimiei pentru organism sunt extrem de severe si pot duce inclusiv la deces pentru ca episoadele repetate de a provoca greturi si varsaturi pot afecta ireversibil tractul gastro-intestinal si acidul din sucul gastric care tot este fortat sa iasa afara poate deteriora esofagul si cavitatea bucala. In plus, Bulimia poate cauza si alte probleme pentru sanatate precum:

Deshidratarea, care determina probleme medicale majore, precum insuficienta renala;
Probleme cardiace, precum palpitatiile sau insuficienta cardiaca;
Carii dentare si boala gingivala din cauza acidului adus in exces in cavitatea bucala din cauza refluxului gastric fortat;

Cum scapi de bulimie? In primul rand cu ajutorul unui program specializat oferit de un nutritionist si un psihoterapeut. Totodata trebuie sa tii cont de urmatoarele aspecte:

Constientizarea mancatului emotional

Incepe prin a fi constient de momentele in care recurgi la mancatul emotional. Noteaza-ti gandurile, emotiile si circumstantele care te determina sa mananci in mod necontrolat. Astfel, vei putea identifica tiparele si factorii declansatori specifici. Fa o legatura intre starea emotionala si comportamentul alimentar pentru a intelege mai bine factorii declansatori.

Identifica emotiile subiacente

In loc sa te concentrezi doar pe mancare, incearca sa identifici emotiile pe care le resimti in momentele in care recurgi la mancatul emotional. Poate fi vorba despre stres, tristete, singuratate, plictiseala sau anxietate. Identificarea acestor emotii te poate ajuta sa gasesti modalitati mai sanatoase de a le gestiona. Mancatul emotional este adesea o modalitate de a face fata emotiilor negative sau de a obtine confort. Incearca sa identifici ce anume te face sa te simti rau si gaseste alte modalitati sa-ti satisfaci nevoile emotionale. Poate fi vorba despre meditatie, yoga, jurnalizare sau terapie.

Gaseste metode alternative de gestionare a tulburarilor emotionale

In loc sa te bazezi pe mancare pentru a te calma, exploreaza alte tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi respiratia profunda, exercitiile de relaxare, yoga sau meditatia. Aceste tehnici te pot ajuta sa-ti reduci nivelul de stres si sa-ti imbunatatesti starea de bine in mod sanatos. Incearca sa ai in jurul tau alimente sanatoase si sa eviti sa tii la indemana alimente bogate in calorii si nesanatoase. De asemenea, incearca sa creezi un mediu care sa promoveze echilibrul emotional si sa te sustina in luarea deciziilor sanatoase.

Adopta un plan alimentar sanatos

Fa alegeri alimentare echilibrate si sanatoase in viata de zi cu zi. Asigura-te ca ai alimente nutritive la indemana si evita sa ai la dispozitie alimente bogate in calorii si nesanatoase care ar putea sa te tenteze in momentele de slabiciune emotionala. Invata tehnici eficiente de gestionare a stresului pentru a reduce tendinta de a recurge la mancare ca mod de a face fata emotiilor negative. Exercitiile de respiratie, miscarea fizica regulata, somnul adecvat si limitarea stimulantelor precum cofeina pot contribui la reducerea nivelului de stres si la reglarea starii emotionale. A avea o relatie sanatoasa cu mancarea este important pentru starea ta de sanatate fizica si emotionala. Iata cateva sfaturi pentru a-ti dezvolta o relatie echilibrata si sanatoasa cu mancarea:

Asculta-ti corpul: Invata sa fii atent la semnalele pe care ti le trimite corpul tau. Mananca atunci cand simti foame si opreste-te atunci cand te simti satul, in loc sa mananci in exces sau sa-ti neglijezi senzatia de satietate. Adopta un stil de viata sanatos: Concentreaza-te pe adoptarea unui stil de viata sanatos, care sa includa o alimentatie echilibrata, activitate fizica regulata si odihna adecvata. In loc sa te axezi pe diete restrictive sau pe numararea caloriilor, concentreaza-te pe sanatatea generala si pe incorporarea de obiceiuri sanatoase in viata ta de zi cu zi.

Mananca cu atentie: Acorda atentie in timp ce mananci si bucura-te de experienta alimentara. Incetineste ritmul si savureaza fiecare inghititura. Fii prezent in momentul mesei si concentreaza-te asupra gustului si texturii alimentelor. Adopta o abordare echilibrata: Permitte-ti sa te bucuri de o gama variata de alimente, in cantitati moderate. Nu te impune in privinta unor restrictii rigide sau interziceri complete. Inlocuieste alimentele procesate cu optiuni sanatoase si echilibrate, cum ar fi legumele, fructele, cerealele integrale, proteinele slabe si grasimile sanatoase.

Fii constient de emotiile legate de mancare: Uneori, emotiile pot influenta modul in care mancam. Incearca sa fii constient de emotiile tale si sa identifici daca mancarea devine o modalitate de a face fata sau de a-ti regla starile emotionale. Incearca sa gasesti alternative sanatoase pentru a-ti satisface nevoile emotionale, cum ar fi practicarea unui hobby, vorbirea cu prieteni sau exprimarea creativitatii.

Evita stigmatizarea si vinovatia: Nu te critica sau nu te judeca in functie de alimentele pe care le consumi. Fiecare persoana are propriile preferinte si alegeri alimentare. Accepta ca mancarea face parte din viata si ca este normal sa te bucuri de alimentele pe care le iubesti, intr-un mod echilibrat si responsabil. 

Alimentatie echilibrata: Opteaza pentru o alimentatie echilibrata, care sa includa o varietate de alimente nutritive. Consuma legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe si grasimi sanatoase. Incearca sa eviti alimentele procesate, bogate in zahar si grasimi trans.

Portii adecvate: Fii atent la dimensiunea portiilor. Incearca sa mananci portii moderate, in functie de senzatia de satietate. Nu te supraalimenta si nu te infometa. Asculta semnalele pe care le trimite corpul tau si opreste-te atunci cand te simti satul. Mancare constienta: Acorda atentie atunci cand mananci. Incetineste ritmul si bucura-te de gustul si aroma alimentelor. Fii prezent in momentul mesei si evita distragerile, cum ar fi televizorul sau telefonul.

Planificare si pregatire: Planifica-ti mesele si pregateste-ti propriile mancaruri cat mai des posibil. Astfel, vei avea mai mult control asupra ingredientelor folosite si vei putea evita alimentele procesate. Planificarea mesei poate ajuta, de asemenea, la evitarea alegerilor nesanatoase spontane. Ghidare prin senzatii: Invata sa ghidezi alegerile alimentare in functie de senzatiile corpului tau. Identifica senzatia de foame si de satietate si foloseste-le ca indicatori pentru cand si cat sa mananci. Invata sa faci distinctia intre senzatia de foame si nevoia de a manca din motive emotionale.

Placere in mancare: Bucura-te de mancare si de procesul de a manca. Alege alimente pe care le iubesti si care iti ofera satisfactie. Nu te simti vinovat in a te bucura de mancare, ci concentreaza-te pe a alege optiuni sanatoase in general. In combinatie cu o alimentatie echilibrata, adopta si un stil de viata activ prin practicarea regulata a exercitiilor fizice. Miscarea ajuta la mentinerea unui echilibru intre aportul si consumul de calorii, precum si la mentinerea sanatatii generale. Fii bland cu tine insuti in procesul de a avea o relatie sanatoasa cu mancarea. Evita auto-judecata si vinovatia legate de alegerile alimentare. Fii intelegator cu tine si recunoaste ca fiecare zi este o oportunitate de a face alegeri sanatoase.

De asemenea, alegeti alimente proaspete, neprocesate si cat mai putin prelucrate, si incercati sa evitati alimentele care contin ingrediente artificiale, conservanti sau arome artificiale. Respectand aceste principii, va veti asigura ca dieta este echilibrata si nutritiva. Varietatea de nutrienti se obtine prin consumul a mai multor grupuri de alimente. Toate grupele (cereale, fructe, legume, uleiuri, produse lactate, trebuie adaugata carne, etc.) sunt importante, deoarece niciun aliment nu contine toti nutrientii necesari.

Dieta ar trebui sa includa un numar mare de alimente vegetale, consumandu-le pe cele de origine animala in mod moderat. Un exemplu clar este dieta mediteraneana, care promoveaza consumul de cereale, fructe, legume, fibre, in special. De asemenea, acest stil de viata include peste, ulei de masline si un aport moderat de carne si grasimi animale. Legumele contin apa, carbohidrati si fibre, insa nu au prea multe grasimi si nici colesterol. De asemenea, au aproape toate mineralele si vitaminele solubile in apa.

Pot fi consumate produse de patiserie industriale, dulciuri, gustari, carnati, inghetata sau fast-food, dar cu multa moderatie. Dieta ar trebui sa furnizeze cantitatea de energie necesara pentru buna functionare a organismului. In plus, este recomandat sa mancati moderat pentru a evita obezitatea. Acest lucru previne bolile legate de excesul de greutate, cum ar fi hipertensiunea arteriala, unele boli cardiovasculare, diabetul si unele tipuri de cancer. O alta cheie pentru o dieta sanatoasa este distribuirea corecta a alimentelor. Expertii in nutritie recomanda cinci mese pe zi (mic dejun, gustari, pranz, gustare si cina).

Bibliografie:

American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. 5th ed. Arlington, VA: American Psychiatric Publishing; 2013;

Trace SE, Thornton LM, Root TL, et al. Effects of reducing the frequency and duration criteria for binge eating on lifetime prevalence of bulimia nervosa and binge eating disorder: Implications for DSM-5. Int J Eat Disord. 2012;

Marek RJ, Ben-Porath YS, Ashton K, et al. Impact of using DSM-5 criteria for diagnosing binge eating disorder in bariatric surgery candidates: Change in prevalence rate, demographic characteristics, and scores on the minnesota multiphasic personality inventory - 2 restructured form (MMPI-2-RF). Int J Eat Disord. 2014 Jul; 

Hudson JI, Hiripi E, Pope HG Jr, et al. The prevalence and correlates of eating disorders in the National Comorbidity Survey Replication. Biol Psychiatry. 2007 Feb 1;

Kessler RC, Shahly V, Hudson JI, et al. A comparative analysis of role attainment and impairment in binge-eating disorder and bulimia nervosa: Results from the WHO World Mental Health Surveys. Epidemiology and Psychiatric Sciences. 2014;

Articole similare
Ulcior la ochi: Cum se formeaza, preventie si tratament barbat-crema-ochi

Potrivit studiilor, peste 99% din populatia cu varste cuprinse intre 43 si 50 de ani poarta ochelari de citit. Multe dintre aceste persoane aleg sa schimbe ochelarii de vedere cu lentile de contact iar din cauza igienei precare sau a folosirii incorecte a lentilelor de contact exista riscul de aparitie a orjeletului sau cum se spune popular ulcior la ochi. Fie ca vorbim de miopie sau hipermetropie, odata cu varsta ne pierdem capacitatea corecta de focalizare a lentilei ochiului (cristalinul) . De asemenea, o data cu inaintarea in varsta si riscul de a avea edem infraorbital creste exponential. Toti acesti factori prezinta riscuri pentru a contracta forme usoare sau mai grave de orjelet.

20 septembrie 2023
Edited 12 octombrie 2023
citește articolul
Alcoolismul: Cum se defineste, legatura cu diferite tipuri de cancer Alcoolismul: Cum se defineste, legatura cu diferite tipuri de cancer

Este stiut deja faptul ca la un pacient cu probleme de sanatate ale ficatului, care are diferite forme de hepatita, ficat steatotic, se deschide drumul spre alte boli intr-un ritm alert. 

3 ianuarie 2023
Edited 19 decembrie 2023
citește articolul
Hepatita alcoolica: simptome, complicatii, preventie si tratament Hepatita alcoolica: simptome, complicatii, preventie si tratament

Persoanele care si-au facut un obicei din a consuma multe calorii la fiecare masa, dincolo de riscul de obezitate si alte boli cardiovasculare, cu timpul in ficat se depune grasime, iar organului ii e tot mai dificil sa-si indeplineasca functiile. Acelasi lucru se intampla si din cauza consumului de alcool iar ficatul nu se mai poate regenera.

2 ianuarie 2023
Edited 2 februarie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina