Captalan: Cum recunosti planta, beneficii pentru organism, reguli de consum
Captalanul o planta ce este raspandita in zonele de deal si munte, in special in mediile umde, in paduri si terenuri mlastinoase. In scop terapeutic, din captalan se folosesc frunzele si radacinile. Frunzele sunt recoltate in perioada mai-iulie si trebuie uscate la umbra, in timp ce radacinile pot fi recoltate in martie-aprilie sau septembrie-octombrie.
Compozitia plantei include petazina, izopetazina, inulina (un polizaharid) si pirolizidine (alcaloizi toxici). Frunzele contin substante de natura proteica, acid aminoadipic, rasina, tanin, saruri minerale, derivati terpenici, ulei volatil, mucilagii, inulina. Radacina contine ulei volatil, glucoza, zaharoza, inulenina, heliotenina, colina, acid protocatechic, alcool diterpenic, sitosterol, si saruri de potasiu si magneziu, printre altele.Florile, frunzele si radacinile, asa cum s-a mentionat anterior, sunt utilizate in scopuri terapeutice, iar aceste parti ale plantei contin petasina, o substanta cu efecte neuro-sedative ce regleaza activitatea nervoasa si cardiaca.
Proprietati benefice ale captalanului
Beneficiile captalanului sunt cunoscute de peste 2000 de ani si includeau tratarea afectiunilor gastrice, ulcerelor si alergiilor. In Evul Mediu, captalanul era considerat un remediu eficient impotriva ciumei. Aceasta planta are numeroase indicatii terapeutice, inclusiv:
- Alinarea colicilor intestinale, renale sau biliare.
- Ameliorarea afectiunilor respiratorii precum tusea convulsiva, guturaiul si astmul bronsic, datorita efectelor antispasmodice si antiinflamatorii pe care captalanul le poseda.
- Ameliorarea simptomelor hiperemotivitatii prin administrarea sub forma de pulbere sub limba.
- Diminuarea durerilor asociate reumatismului si artritei, datorita efectului sau calmant.
- Reglarea tensiunii arteriale, fiind util atat in hipertensiune cat si in hipotensiune, in special in cazurile in care exista anxietate si stres asociate.
Sustinerea in caz de hipertiroidie si boala Basedow, in asociere cu alte plante. - Tratamentul enurezisului si pavorului nocturn la copii, fiind amestecat cu miere.
- Planta este utila si in tratamentul starilor anxioase, atacurilor de panica, depresiilor si insomniilor. Pentru o eficienta sporita, se poate asocia cu sunatoarea, o alta planta cu efect antidepresiv.
- Are si o utilizare externa, sub forma de comprese, spalaturi locale sau cataplasme pentru tratarea inflamatiilor si problemelor pielii.
- Utilizarea sa sub forma de decoct este benefica in cazuri de febra, afectiuni urinare si tuse spastica.
- Captalanul poate fi utilizat in tratamente homeopate si in tratarea alergiilor, avand efecte vasodilatatoare si inhiband leucotrienele.
- Are efecte sedative, calmante, expectorante, vasodilatatoare, sudorifice, diuretice si depurative, analgezice, antitusive, antiseptice, antispastice.
- Este benefic pentru terapia maladiilor din sfera emotionala si a disfunctiilor vegetative, precum starile febrile neurovegetative, nevrozele, hipertensiunea arteriala, astmul, ulcerul gastrointestinal, etc.
- Este folosit pentru ameliorarea si prevenirea migrenelor si a durerilor de cap, cu rezultate semnificative in studiile clinice.
Amelioreaza simptomele alergiilor sezoniere, contribuind la reducerea reactiilor alergice.
In plus, planta a demonstrat eficacitate in reducerea simptomelor de astm, fiind asociat cu o imbunatatire semnificativa a calitatii vietii pacientilor astmatici. Compusii activi S-petasin si izo-S-petasin din planta au demonstrat capacitatea de a scadea tensiunea arteriala prin relaxarea vaselor de sange. Extractul de captalan poate reduce dimensiunea ulcerelor de stomac si proteja mucoasa gastrica impotriva leziunilor cauzate de alcool.
Cum se poate administra captalanul
![[DEC] [SPRING] [Cadou] [Plant Extract] Fiorda zmeura [2 produse]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-cadou-rotund_13.png)
Pentru diferite afectiuni, captalan se poate prepara si administra in moduri specifice. De exemplu, pentru acnee, eczeme, gripa, dismenoree, disurie, guta, se recomanda prepararea unui macerat din radacina de captalan. Se adauga o lingurita rasa de radacina intr-o cana cu apa si se lasa la macerat timp de 12 ore. Dupa macerare, se incalzeste usor si se filtreaza si se consuma 3 cani pe parcursul zilei. Cataplasmele se aplica de cateva ori pe zi pe zonele afectate, cum ar fi entorsele, edemele, arsurile, ulceratiile sau furuncul. Captalanul este recunoscut ca remediu eficient impotriva tusei, cu efecte antispasmodice si antialgice remarcabile. Atat radacina, cat si frunzele au proprietati analgezice, antispasmodice, cariotonice si diuretice. Un decoct din captalan este folosit pentru tratarea tusei spastice si pentru afectiuni precum febra si problemele urinare.
Planta este eficienta in special pentru persoanele agitate, competitive si predispuse la stres excesiv. Se recomanda un ceai dintr-un amestec egal de flori de captalan, flori de tei si sunatoare, iar preparatul trebuie sa fie baut in fiecare dimineata. Acest ceai combina efectul sedativ cu cel antidepresiv, ajutand la cresterea rezistentei la stres si la inducerea starii de relaxare. Captalanul are un efect extraordinar asupra capacitatii de odihna si relaxare. Se administreaza 1-2 lingurite de pulbere de flori de captalan sub limba cu 30 de minute inainte de culcare. De asemenea, se crede ca ajuta la diminuarea cosmarurilor si a atacurilor de panica in timpul somnului.
Utilizari externe
Frunzele de captalan sunt folosite in aplicatii locale pentru tratarea ganglionilor inflamati, umflaturilor, eruptiilor si durerilor reumatismale. In caz de lipsa a frunzelor proaspete, se poate aplica o pasta facuta din pulbere uscata de frunze amestecata cu apa pana la obtinerea unei consistente omogene.Pentru entorse, edeme, arsuri, ulceratii maligne, plagi sau furuncul, se folosesc frunzele de captalan pentru a crea cataplasme. Frunzele mari si proaspete se spala si apoi se bat usor pe un tocator de lemn. De asemenea, captalanul este indicat si in tratarea dischineziilor biliare, colicilor biliare, renale si intestinale, gutei, urinarii dificile, spasmelor gastrointestinale, spasmelor cailor urinare si vaselor coronare, precum si in cazul plagilor, ulcerelor, furunculelor, arsurilor, inflamatiilor si entorselor.
Infuzie
Se lasa o lingurita de planta uscata si maruntita la macerat timp de 8 ore in jumatate de cana de apa, iar lichidul rezultat trebuie sa fie strecurat. Ceea ce ramane se opareste cu jumatate de cana de apa clocotita, lasandu-se timp de 30 de minute la infuzat. Se strecoara preparatul si se combina cu cel rezultat anterior, consumandu-se maxim 3 cani pe zi.
Pulbere
Pulberea se poate obtine prin rasnirea frunzelor cu ajutorul unei rasnite de cafea. Este bine ca ulterior sa fie si cernuta printr-o sita fina. Din acest preparat se consuma 1-2 lingurite, pe stomacul gol, de 3 ori pe zi. Profesionistii in fitoterapie recomanda ca pulberea sa fie mentinuta sublingual timp de 10-15 minute, dupa care se va inghiti cu apa. Important de mentinut este faptul ca valabilitatea pulberii este de maxim 10 zile.
Macerat la rece
Se pun 2 lingurite de pulbere de planta la macerat timp de 6-8 ore intr-o cana cu apa. Lichidul este strecurat si se consuma 2-3 cani pe zi pe stomacul gol. Pentru gargara, maceratul se pregateste dintr-o lingura de pulbere la o cana cu apa.
La ce trebuie sa fim atenti atunci cand folosim captalanul
Captalanul este contraindicat in timpul sarcinii si in utilizarea pe termen lung. Motivul este prezenta alcaloizilor pirolizidinici in planta, substante toxice pentru animale, dar care pot afecta si oamenii. De asemenea, captalanul poate cauza reactii alergice la persoanele sensibile la ambrozie si alte plante din familia Asteraceae si Compositae. Totodata, anumite medicamente prescrise pentru afectiuni hepatice pot intensifica efectele toxice ale captalanului. Inainte de a utiliza captalanul sau produse derivate din aceasta planta, se va discuta cu medicul curant.
Ce este catusnica, cum se foloseste, similitudini cu captalanul
Catusnica este folosita ca ingredient in anumite ceaiuri din plante, fiind apreciata pentru proprietatile sale sedative si relaxante. Din catusnica se poate extrage nepetalactonul, prin distilare cu abur. Planta este una erbacee, perena de scurta durata, cu inaltime si latime de pana la 50-100 cm, care infloreste din sfarsitul primaverii pana in toamna. In aparenta, catusnica prezinta similaritati cu plantele de menta, avand frunze maro-verzui si tulpina patrata specifica familiei Lamiaceae.
Frunzele, cu margini aspre, au forme triunghiulare sau eliptice, iar florile mici si bilabiate emit un parfum placut, putand fi de culoare roz, alba sau prezenta pete delicate de violet pal. Nepetalactonul, substanta prezenta in catusnica, functioneaza ca un repelent natural impotriva tantarilor, mustelor si gandacilor de bucatarie, termitelor. Uleiul obtinut prin distilare cu abur din catusnica are capacitatea de a alunga aceste insecte nedorite.
Catusnica are o lunga istorie de utilizare in medicina traditionala, fiind folosita pentru diverse afectiuni precum crampe de stomac, indigestie, febra, urticarie si probleme nervoase. Planta poate fi administrata sub forma de tizana, suc, tinctura, infuzie sau cataplasma si poate fi chiar fumata. Totusi, utilizarea sa in scopuri medicinale a scazut in favoarea tratamentelor moderne.
Catusnica are efecte deosebite asupra pisicilor, inclusiv celor domestice. Substanta nepetalacton continuta in planta declanseaza reactii interesante la majoritatea felinelor, inclusiv pisicile domestice. Consumul excesiv al catusnica poate duce la salivare, somnolenta, anxietate sau jocuri energice.
![[DEC] [SPRING] [TG] Transport Gratuit [INNOVORIS organic india] [prag 59]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
BIBLIOGRAFIE:
Anderberg, Arne. "Primula veris L." Naturhistoriska riksmuseet, Stockholm. Retrieved 1 March 2017;
Preston, Pearman & Dines (2002). New Atlas of the British Flora. Oxford University Press.
Anon. "Cowslip". Word-Origins. Word-Origins.com. Archived from the original on 18 July 2011. Retrieved 8 May 2010;
Shorter Oxford English dictionary, 6th ed. United Kingdom: Oxford University Press. 2007;
Grigson G. 1974. A Dictionary of English Plant Names. Allen Lane;
Charlton T. Lewis and Charles Short. A Latin Dictionary on Perseus Project;
Clapham, A.R.; Tutin, T.G.; Warburg, E.F. (1981). Excursion flora of the British isles (3 ed.). Cambridge, U.K.: Cambridge University;
