Diana Vasiliu: Visul este un gardian al somnului, este important sa visam pentru a avea o minte sanatoasa
Oamenii de stiinta din America au declarat ca somnul are, printre altele, rolul de a reface stocul unor anumite celule cerebrale. Altfel spus, in timp ce noi dormim creierul este in continuare treaz si produce un material important numit mielina, material care are rolul de a proteja circuitele cerebrale. Oamenii de stiinta au constatat ca ritmul in care se formeaza celulele producatoare de mielina - oligodendrocite imature - se dubleaza. Cresterea cea mai marcata s-a inregistrat in faza de somn asociata cu visarea - faza numita REM "rapid eye movement" si era impulsionata de anumite gene. Aceasta prima analiza a fost extrem de importanta pentru lumea medicala. Altfel spus, dincolo de nevoia de odihna si functionalitatea corespunzatoare a mintii noastre, ca raspuns la intrebarea "De ce avem nevoie de somn?", procesele biologice care se desfasoara in timp ce dormim si-au aratat importanta.
Somnul este pentru creier o etapa care se defineste ca o stare a constiintei, inhibarea activitatii senzoriale si lipsa de activitate a aproape tuturor muschilor voluntari. Somnul limiteaza, in acelasi timp, si interactiunea persoanei cu mediul si lasa mintea si corpul sa se refaca si sa se relaxeze. Totodata, exceptie facand persoanele care sufera de episoade de tip somnambulism cat si persoanele care au alt gen de afectiuni cerebrale si neurologice, somnul ajuta la procesarea unor operatiuni cognitive. Somnul are implicatii multiple pentru sanatate, mai ales datorita recurentei sale si a ciclurilor de somn.
Ciclul de somn este impartit, in general, in doua moduri alternative, cu miscare oculara rapida (REM) si fara miscare oculara rapida (non-REM). In starea non-REM somnul este usor, temperatura corpului scade, ritmul cardiac incetineste, pregatind corpul sa cada intr-un somn mai profund, si poate fi usor intrerupt de stimuli externi. In timpul somnului mai adanc, zonele creierului au aratat o activitate redusa si energia conservata este transferata in mod eficient catre alte parti ale corpului. Aceasta stare anabolica permite corpului sa desfasoare procese de reparare a celulelor si tesuturilor, precum si de intarire a sistemului imunitar. Care este legatura dintre somn si sanatatea creierului aflam de la psihoterapeutul Diana Vasiliu.
Cat de important este somnul si calitatea somnului pentru sanatatea creierului?
,,De ce e atat de important un somn bun? Toti stim ca somnul are patru stadii, primele doua sunt mai superficiale, sau faze usoare, cand ne trezim mai usor, in a treia faza somnul devine mai adanc si se activeaza undele Tetha iar cea mai importanta faza e cea de-a patra sau REM unde se formeaza visele, unde visam si creierul nostru construieste vise, facem vise. Daca somnul nostru este intrerupt intr-una dintre ultimele faze, cand suntem in deep sleep sau in visare, o sa avem o problema, iar daca asta se repeta recurent, lucrurile se vor agrava. Poate va intrebati de ce este visarea atat de importanta, de ce e vital sa visam? Visele fac parte din procesul de travaliu creator al mintii. Cum se traduce asta?.
Pe durata unei zile mintea noastra stocheaza informatie constienta din ceea ce vedem, din ceea ce traim, cu ce oameni interactionam, cu cine intram in contact, dar pe langa acest material constient exista o multime de material rezidual pe care mintea il stocheaza inconstient si care este un material mai greu de digerat la nivel informational si decriptat. Altfel spus, mintea nu e capabila pe durata unei zile sa faca fata la toata avalansa de informatii si impulsuri, iar daca suntem si la o varsta mai frageda, inghitim practic viata cu toate mesajele ei pe nemestecate.
Prin urmare ramane foarte mult material in mintea noastra inconstienta care este nedigerat, neprelucrat. Iar aceasta cantitate de informatie isi cere tributul, vrea sa fie auzit, ascultat, digerat, prelucrat. Nu intamplator fac aceasta paralela cu digestia ca si acolo daca mancam prea repede sau mancam nesanatos pot aparea blocaje la nivelul sistemului digestiv, la fel se intampla si cu mintea noastra. Daca nu o lasam sa lucreze in timpul somnului toata acea energie necesara noua pe timpul zilei creierul o va folosi mai intai pentru a finaliza de digerat si de aranjat materialul inconstient stocat la nivel neuronal.
Pe scurt, prin visare mintea reuseste sa digere, sa marunteasca, sa prelucreze toata aceasta masa de imputuri stocate inconstient. Altfel spus, daca somnul este perturbat in ultimele faze, organismul nostru nu va putea sa se odihneasca corect iar mintea nu va putea sa faca acel proces de travaliu creator la parametrii normali. Ce se va intampla pe timpul zilei cu tot acest material lasat nedigerat? Creierul nostru va consuma o multime de energie ca sa prelucreze aceste informatii iar noi vom fi obositi si nu vom putea sa dam randament la munca, in viata personala pentru ca din cauza somnului prost, din cauza episoadelor recurente de somn prost si mintea noastra si noi ne vom simti din ce in ce mai obositi"', a explicat psihoterapeutul Diana Vasiliu.
Diana Vasiliu: Tulburarile din spectrul psihic pot fi cauzate si de tulburarile de somn
,,Daca am reusi sa intelegem cat de importante sunt visele pentru igiena creierului nostru, toti am incerca sa avem un somn odihnitor de minim 8 ore pe noapte. Acum urmeaza intrebarea cum reusim sa adormim ca sa avem un somn sanatos pentru noi si pentru mintea noastra? Poate parea simplu, ce e atat de complicat sa adormi, dar stim cu totii ca multi dintre noi nu reusesc sa faca asta facil si multi dintre noi nu stim sa aprofundam acest procest corect. Pentru ca a adormi presupune sa te scufunzi, sa te relaxezi, seamana cu etapa in care toti am fost bebelusi si care inseamna practic sa ne lasam purtati de somn. Daca nu reusim sa facem asta din punct de vedere corect si sanatos vom ajunge sa avem tulburari psihice din cauza tulburarilor din starea de veghe.
Ce este important sa retinem. Putem sa ajungem la diferite patologii sau suferinte psihice pentru ca dormim prost sau nu dormim suficient, la fel cum este adevarat ca putem dormi prost sau putem avea un somn tulburat din cauza ca suferim de diferite afectiuni si patologii care afecteaza mintea si intelectul. Cert este ca exista o circularitate intre cele doua elemente de tip cauza-efect"', a povestit Diana Vasiliu.
Concluzii: Ce sunt fazele somnului? Ce trebuie sa stim despre ele
Somnul este divizat in cicluri care includ doua tipuri principale de somn: somnul cu miscare rapida a ochilor (REM) si somnul non-REM. Somnul non-REM este impartit in trei etape diferite, iar ciclurile somnului se repeta de mai multe ori pe parcursul unei nopti. Iata o descriere mai detaliata a fazelor somnului:
- Etapa 1 a somnului non-REM: Aceasta etapa incepe imediat ce adormim si dureaza aproximativ 5-10 minute. In aceasta faza, suntem inca destul de treji si se intampla schimbari minore in activitatea creierului.
- Etapa 2 a somnului non-REM: Aceasta etapa este caracterizata prin activitatea electrica a creierului care incetineste si se extinde in lungime de timp. Aceasta etapa este cea mai lunga din ciclul de somn, reprezentand aproximativ 50% din timpul total de somn. In aceasta faza, respiratia si bataile inimii noastre incetinesc, iar temperatura corpului nostru scade.
- Etapa 3 a somnului non-REM: Aceasta etapa este caracterizata prin activitatea electrica a creierului care devine foarte lenta si profunda, si este numita si somnul profund. Aceasta faza dureaza aproximativ 20-40 de minute si este importanta pentru recuperarea fizica si mentala. In aceasta faza, hormonii de crestere sunt eliberati, ceea ce ajuta la regenerarea celulelor si la repararea tesuturilor.
- Faza REM (Rapid Eye Movement): Aceasta faza incepe la aproximativ 90 de minute dupa ce adormim si este caracterizata prin miscari rapide ale ochilor, de unde si denumirea de REM. In aceasta faza, creierul nostru devine foarte activ, respiratia si bataile inimii noastre devin neregulate si corpul nostru poate deveni partial paralizat, ceea ce impiedica miscarea fizica in timpul viselor noastre. Aceasta faza este importanta pentru consolidarea memoriei si pentru reglarea emotiilor. Ciclurile de somn se repeta de mai multe ori pe parcursul unei nopti.
- Faza non-REM: Este impartita, la randul sau, in fazele 1, 2 si 3. Primele doua constituie un somn usor, atunci cand ritmul cardiac scade in primul rand si, in al doilea rand, ritmul respirator. Aceasta faza dureaza aproximativ 45-50% din ciclurile noastre de somn. Faza 3 include somnul profund. Aici ritmul respirator scade, precum si tensiunea arteriala si ”costa” mult sa te trezesti fiind in aceasta faza. Dureaza 15% din timpul total de somn si aceasta etapa determina in mare masura calitatea somnului si daca a fost sau nu odihnitor.
De retinut! Faza REM ocupa aproximativ 25% din ciclul de somn. Activitatea creierului este similara cu starea de veghe, dar muschii nostri sunt blocati ca o metoda de supravietuire, pe masura ce apar visele cu ochii deschisi. In acest stadiu, ritmul cardiac si presiunea cresc, la fel ca si miscarea ochilor.