Doctor Olga Ciobanu: Radicalii liberi (oxidantii), antioxidantii si imunitatea. Cum putem gestiona aceste legaturi?
Radicalii liberi sunt substante care partial provin din metabolismul organismului, iar cealalalta parte din mediul extern prin expunerea la diferiti poluanti, fumat activ si pasiv, alimentatie incorecta, expunere la radiatii, etc. Radicalii liberi sunt de fapt deseuri periculoase prezente in organism, care necesita a fi neutralizate de urgenta, deoarece pot provoaca 80 - 90% dintre bolile degenerative. Bolile degenerative se dezvolta, deoarece radicalii liberi distrug structurile celulare inclusiv ADN-ul celular.
Cercetarile stiintifice au aratat ca radicalii liberi sunt implicati in inducerea a peste 60 de boli, precum cancerul, ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, infarctul miocardic, AVC, imunitate deficitara, disfunctii ale creierului si ale sistemului nervos, cum ar fi boala Parkinson, etc. In organism trebuie sa existe un echilibru intre antioxidanti si oxidanti (radicali liberi), pentru prevenirea deteriorarii celulare severe, instalarea a numeroase boli si imbatranirea prematura a organismului.
Prevenirea formarii sau neutralizarea radicalilor liberi se poate realiza cu ajutorul substantelor antioxidante (endogene sau exogene), care intervin in diferite etape ale reactiilor oxidative.
Initial, antioxidantii au fost pozitionati ca suplimente alimentare, care pot contribui la pastrarea tineretii. In ultimii ani, insa, apar tot mai multe cercetari despre efectul lor pozitiv asupra imunitatii.
Cum ajuta antioxidantii neutralizarea radicalilor liberi
Antioxidantii au rolul de a impiedica formarea radicalilor liberi, de neutralizare, distrugere si eliminarea lor din organism cat si de a combate efectele distructive ale acestora. Antioxidantii sunt compusi care reactioneaza usor cu oxigenul si prin aceasta protejeaza organismul de efectele oxidarii. Mutatiile ADN-ului, acumulate odata cu varsta, pot fi partial blocate administrand antioxidantii potriviti care se gasesc in alimente si suplimente alimentare. Proprietati antioxidante poseda un grup de vitamine, aminoacizi si alti micronutrienti de care corpul nostru are nevoie pentru a compensa efectele negative ale radicalilor liberi.
Pentru ca a preveni o boala este mai usor decat a o trata, cercetatorii si-au indreptat atentia catre acesti antioxidanti. Astfel, doctorul in biochimie Juan Carlos Espin de Gea, cercetator al CSIC-CEBAS, pe domeniul Calitatii, Sigurantei si Bioactivitatii Alimentelor Vegetale, situat in Murcia, Spania a descoperit molecula STILVID, care contine o concentratie foarte inalta de resveratrol 100% bioactiv, patentat ulterior in suplimentul alimentar Revidox, destinat preventiei bolilor cardiovasculare si neurodegenerative. Insa cercetarile nu s-au oprit aici, astfel a fost dezvoltata o noua formula, care se regaseste in Revidox ADN.
Revidox ADN este un supliment alimentar bogat in elemente si substante cu proprietati puternice antioxidante: Resveratrol, Procianide (extracte din sâmburi și coajă de struguri), extract uscat de rodie , Seleniu, Zinc, Vitamina C si Vitamina B2.
Pe langa efectele antioxidante, extractul de struguri rosii, extractul de rodie si Zincul poseda si proprietati antiinflamatoare si antitumorale. Iar Seleniul si Vitamina C sunt componente cu proprietati imunomodulatoare. Vitamina B2 din Revidox ADN, asigura energia necesara functionarii celulelor, asigura respiratia celulara si transforma nutrientii din alimente in energie. Concluzionand toate cele de mai sus, Revidox ADN vine in sustinerea organismului fiind recomandat persoanelor:
- Cu varsta 30+, active profesional, supuse unui mediu stresant si irascibile;
- Cu stari de oboseala prelungita;
- Cu o imunitate compromisa;
- Cu boli cronice asociate, cu risc sau predispozitie la imbolnavire;
- Preocupate de un stil de viata sanatos.
Beneficii Revidox ADN:
- Neutralizeaza radicalii liberi si previne distrugerea celulelor;
- Protejeaza genele din structura ADN-ului prin cresterea duratei de viata si reconstructia structurilor;
- Stimuleaza genele care determina durata de viata a celulei (genele SIRT1, denumite si genele longevitatii);
- Asigura un boost de antioxidanti, poate fi o solutie optima de protectie celulara si crestere a rezistentei organismului fata de microorganismele patogene;
- Transforma nutrientii din alimente in energia necesara functionarii celulelor.
Tipuri de Burnout si cele patru semne care indica aparitia acestui sindrom. Legatura dintre radicalii liberi si metabolism
Asa cum am precizat la inceput, sindromul apare tot mai frecvent in epoca moderna si conduce la scaderea performantelor la locul de munca, afecteaza relatiile cu cei din jur si calitatea vietii individului. In prezent, se considera ca Sindromul Burnout nu se restrange la anumite categorii profesionale, ci poate afecta orice persoana expusa la un stres de lunga durata. In prezent specialistii din zona neuro si din sfera psihoterapeutica au identificat mai multe subtipuri de declansari si crize de tip burnout.
Burnout frenetic - are loc atunci cand oamenii canalizeaza atata energie in munca lor, adesea ca urmare a anxietatii, incat recompensele de pe urma acesteia le par disproportionate fata de efortul pe care il investesc in respectiva activitate. Pe scurt, Burnout-ul apare atunci cand o persoana lucreaza la intensitate maxima pana la punctul de epuizare pentru ca nu mai simt nicio bucurie fara sa obtina rezultate peste rezultate.
Burnout necontrolat - apare atunci cand o persoana se simte prinsa intr-un mediu de munca monoton si care nu-l stimuleaza, indeplinind un rol care nu ofera satisfactie la locul de munca in afara de un venit mic si constant la final de luna. Aceasta contribuie la scaderea generala a starii de spirit si a unei presiuni psihice imense. Burnout de uzura - apare atunci cand oamenii renunta la jobul pe care il aveau si isi dau demisia dupa ce au trecut printr-o perioada in care mediul lor de munca a fost constant o sursa de stres intens sau care produce recompense neglijabile sau insatisfacatoare.
Bibliografie:
Everhart JE, Renault PF. Irritable bowel syndrome in office-based practice in the United States.1991;
Azpiroz F, Dapoigny M, Pace F, Müller-Lissner S, Coremans G, Whorwell P. et al. Nongastrointestinal disorders in the irritable bowel syndrome. Digestion. 2000;
Veale D, Kavanagh G, Fielding JF, Fitzgerald O. Primary fibromyalgia and the irritable bowel syndrome: different expressions of a common pathogenetic process. Br J Rheumatol. 1991;.
Camilleri M, Choi MG. Review article: irritable bowel syndrome. Aliment Pharmacol Ther 1997;
Drossman DA, Sandler RS, McKee DC, Lovitz AJ. Bowel patterns among subjects not seeking health careUse of questionnaire to identify a population with bowel dysfunction 1982;
Thompson WG, Heaton KW. Functional bowel disorders in apparently healthy people. Gastroenterology. 1980;
Kay L, Jorgensen T, Jensen KH. The epidemiology of irritable bowel syndrome in a random population: prevalence, incidence, natural history and risk factors. J Intern Med. 1994;
Sandler RS, Everhart JE, Donowitz M, Adams E, Cronin K, Goodman C. et al. The burden of selected digestive diseases in the United States. Gastroenterology. 2002;
