Dr. Oana Stan: Somnul este un proces activ, in timpul caruia organismul se regenereaza
Somnul este pentru creier o etapa care se defineste ca o stare a constiintei, inhibarea activitatii senzoriale si lipsa de activitate a aproape tuturor muschilor voluntari. Somnul limiteaza in acelasi timp si interactiunea persoanei cu mediul si lasa mintea si corpul sa se refaca si sa se relaxeze. Pe scurt, somnul ajuta la procesarea unor operatiuni cognitive si are implicatii multiple pentru sanatate, mai ales datorita recurentei sale si a ciclurilor de somn. Oamenii de stiinta de la Institutul Johns Hopkins din America au declarat recent ca somnul are, printre altele, rolul de a reface stocul unor anumite celule cerebrale. Altfel spus, in timp ce noi dormim creierul este in continuare treaz si produce un material important numit mielina, material care are rolul de a proteja circuitele cerebrale.
Ei au constatat ca ritmul in care se formeaza celulele producatoare de mielina - oligodendrocite imature - se dubleaza. Cresterea cea mai marcata s-a inregistrat in faza de somn asociata cu visarea - faza numită REM "rapid eye movement" si era impulsionata de anumite gene. Aceasta analiza a fost extrem de importanta pentru lumea medicala. Altfel spus, dincolo de nevoia de odihna si functionalitatea corespunzatoare a mintii noastre, ca raspuns la intrebarea "De ce avem nevoie de somn?", procesele biologice care se desfasoara in timp ce dormim si-au aratat importanta. Totodata, mai multi cercetatori de la Universitatea din Zurich au relevat faptul ca privarea cronica de somn poate duce la tulburari specifice de comportament si la alterarea capacitatii de a lua decizii financiare corecte. Explicatia ar fi o disfunctionalitate la nivelul regiunii anterioare drepte a creierului – cortexul prefrontal drept – cauzata de diminuarea functiei restaurative a somnului.
Dr. Oana Stan: Privarea de somn si recurenta insomniilor duc la confuzie, iritabilitate, vulnerabilitate la stres si dificultati de comunicare
,,Se stie ca somnul este un proces activ, in timpul caruia organismul se regenereaza. Pe parcursul diferitelor stadii ale somnului , la nivel cerebral sunt fixate informatiile dobandite pe parcursul zilei, este consolidata memoria si sunt modulate si integrate emotiile experimentate anterior. In consecinta, privarea de somn poate avea drept urmare scaderea performantei intelectuale, a vigilentei psiho-motorii, asociate cu tulburari ale memoriei si ale dispozitiei.
In mod concret, o persoana care nu doarme corespunzator varstei si nevoilor sale fiziologice va avea pe parcursul zilei dificultati de concentrare, de mentinere si focusarea atentiei, greutati pentru memorare si lapsusuri. La locul de munca aceste disfunctii cognitive se vor materializa in lipsa de motivatie, dificultatea de a duce la bun sfarsit o sarcina, confuzie, iritabilitate, vulnerabilitate la stres si dificultati de comunicare. Iar daca problemele legate de somn au o recurenta destul de mare, consecintele pe termen lung nu vor intarzia sa apara - scaderea performantei si incetinirea evolutiei in cariera profesionala, absenteism, potentiale erori si accidente la locul de munca, inclusive creste riscul de aparitie al unor boli'" - a explicat dr. Oana Stan - Medic Primar Neurolog, Master in Somnologie, Institutul RoNeuro pentru Cercetare si Diagnostic Neurologic - Cluj-Napoca.
De ce un studiu national despre calitatea somnului?
Experienta a aratat ca, daca oamenii acorda atentie mai mare la achizitia de haine sau ce mananca, nu sunt la fel de constienti de importanta somnului lor, de locul unde dorm, de calitatea saltelelor sau a paturilor pe care dorm. Nevoia acuta de cafea in timpul zilei sau de suplimente de somn inainte de somn pot ascunde probleme sau cauze mult mai complexe.
Studiul realizat de Confort Merino si Institutul RoNeuro isi propune sa evalueze prevalenta tulburarilor de somn si sa identifice cele mai frecvente cauze ale calitatii slabe a somnului. In acest scop, in studiu o sa gasiti intrebari despre durata somnului, mediul, obiceiurile de somn si problemele de sanatate legate de somn. De asemenea, apar intrebari despre factorii stilului de viata, cum ar fi dieta si exercitiile fizice, care pot afecta calitatea somnului. Rezultatele chestionarului vor oferi o perspectiva valoroasa asupra factorilor care influenteaza calitatea somnului si vor ajuta la identificarea problemelor cu care se confrunta romanii in ceea ce priveste somnul. Raspunde si tu la Studiul National privind Calitatea Somnului. Rezultatele chestionarului vor fi puse la dispozitia publicului larg si vor oferi o perspectiva valoroasa asupra factorilor care influenteaza calitatea somnului.
Chestionarul despre calitatea somnului face parte dintr-o campanie de comunicare realizata de Confort Merino ce are ca obiectiv sustinerea alegerilor sanatoase in viata de zi cu zi si importanta pentru sanatate a unui somn bun. Studiile stiintifice pentru evaluarea calitatii somnului sunt aproape inexistente in Romania motiv pentru care a fost initiat parteneriatul cu Institutul RoNeuro - Centrul pentru Cercetare si Diagnostic Neurologic - Cluj-Napoca.
,,Cu acest studiu de somn ne-am propus, pe langa descoperirea obiceiurilor de somn ale romanilor, sa evaluam si prevalenta tulburarilor de somn si precum si identificarea celor mai frecvente cauze ale calitatii slabe a somnului." - ne-a explicat Oana Tatu, Co-Fondator Confort Merino. In chestionar s-a folosit o scala validata in evaluarea calitatii somnului si anume Chestionarul Pittsburgh pentru Evaluarea Calitatii Somnului - Pittsburgh Sleep Quality Index - PSQI)
Ce sunt fazele somnului? Ce trebuie sa stim despre ele
Somnul este divizat in cicluri care includ doua tipuri principale de somn: somnul cu miscare rapida a ochilor (REM) si somnul non-REM. Somnul non-REM este impartit in trei etape diferite, iar ciclurile somnului se repeta de mai multe ori pe parcursul unei nopti. Iata o descriere mai detaliata a fazelor somnului:
Etapa 1 a somnului non-REM: Aceasta etapa incepe imediat ce adormim si dureaza aproximativ 5-10 minute. In aceasta faza, suntem inca destul de treji si se intampla schimbari minore in activitatea creierului.
Etapa 2 a somnului non-REM: Aceasta etapa este caracterizata prin activitatea electrica a creierului care incetineste si se extinde in lungime de timp. Aceasta etapa este cea mai lunga din ciclul de somn, reprezentand aproximativ 50% din timpul total de somn. In aceasta faza, respiratia si bataile inimii noastre incetinesc, iar temperatura corpului nostru scade.
Etapa 3 a somnului non-REM: Aceasta etapa este caracterizata prin activitatea electrica a creierului care devine foarte lenta si profunda, si este numita si somnul profund. Aceasta faza dureaza aproximativ 20-40 de minute si este importanta pentru recuperarea fizica si mentala. In aceasta faza, hormonii de crestere sunt eliberati, ceea ce ajuta la regenerarea celulelor si la repararea tesuturilor.
Faza REM (Rapid Eye Movement): Aceasta faza incepe la aproximativ 90 de minute dupa ce adormim si este caracterizata prin miscari rapide ale ochilor, de unde si denumirea de REM. In aceasta faza, creierul nostru devine foarte activ, respiratia si bataile inimii noastre devin neregulate si corpul nostru poate deveni partial paralizat, ceea ce impiedica miscarea fizica in timpul viselor noastre. Aceasta faza este importanta pentru consolidarea memoriei si pentru reglarea emotiilor. Ciclurile de somn se repeta de mai multe ori pe parcursul unei nopti.
Faza non-REM: Este impartita, la randul sau, in fazele 1, 2 si 3. Primele doua constituie un somn usor, atunci cand ritmul cardiac scade in primul rand si, in al doilea rand, ritmul respirator. Aceasta faza dureaza aproximativ 45-50% din ciclurile noastre de somn. Faza 3 include somnul profund. Aici ritmul respirator scade, precum si tensiunea arteriala si ”costa” mult sa te trezesti fiind in aceasta faza. Dureaza 15% din timpul total de somn si aceasta etapa determina in mare masura calitatea somnului si daca a fost sau nu odihnitor.
Faza REM ocupa aproximativ 25% din ciclul de somn: Activitatea creierului este similara cu starea de veghe, dar muschii nostri sunt blocati ca o metoda de supravietuire, pe masura ce apar visele cu ochii deschisi. In acest stadiu, ritmul cardiac si presiunea cresc, la fel ca si miscarea ochilor.
Despre Dr. Oana Stan
Medicul Oana Narcisa Stan a absolvit cursurile Universitatii de Medicina "Iuliu Hatieganu" din Cluj-Napoca in anul 1995. Studiile de specializare in neurologie le-a inceput la Clinica de Neurologie din Cluj, in perioada 1996-1998, iar ulterior, pana in anul 2003, le-a continuat in Centrul Universitar Montpellier, Franta. Pe parcursul formarii sale profesionale la Facultatea de Medicina din Montpellier a urmat diverse stagii de formare in domeniile epileptologiei, somnului, neurologiei vasculare precum si ale bolilor neurodegenerative, obtinand Diploma Interuniversitara de Specializare in Neurologie in octombrie 2003. Din anul 2004 a profesat ca medic neurolog in Cluj, obtinand competenta in ecografie vasculara si atestatul de studii complementare in electroencefalografie. Domeniile sale de interes sunt epilepsia, tulburarile somnului si neurologia vasculara.
Despre Institutul RoNeuro
Conceptul apartine prof. dr. Dafin F. Muresanu - Directorul Departamentului de Neurostiinte al UMF „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, presedintele Societatii pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii, care coordoneaza intreg personalul medical si de cercetare al Institutului. Institutul RoNeuro inseamna o medie de 1300 pacienti pe luna, 15 specializari medicale, 23 de cabinete in care se desfasoara consultatiile si investigatiile de specialitate, 42 de medici angajati full-time si part-time si un numar mare de voluntari, care doresc sa participe la diverse activitati din cadrul Institutului, pentru a se instrui.
Specializarile medicale cuprind intreg spectrul: Neurologie, Neurologie pediatrica, Psihologie adulti si copii, Psihiatrie, Pneumologie – apnee somn, Acupunctura, Cardiologie, Neuro-Otologie (ORL), Diabet si boli metabolice, Endocrinologie, Reumatologie, Medicina interna si Kinetoterapie adulti si copii, Genetica medicala.