Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Electrocardiograma: Cum a aparut, cum functioneaza, de ce avem nevoie de ea

Electrocardiograma: Cum a aparut, cum functioneaza, de ce avem nevoie de ea

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 22 august 2023 Ultima actualizare: 23 august 2023

Electrocardiograma (EKG) este un test medical utilizat pentru a inregistra si evalua activitatea electrica a inimii. Acesta este un instrument important in diagnosticul si monitorizarea bolilor si afectiunilor cardiace. Un astfel de test masoara si inregistreaza electricitatea produsa de contractiile inimii in timpul ciclului cardiac. Electrozii (senzorii) sunt plasati pe piele in anumite locuri strategice pe piept, brate si picioare. Acesti electrozi detecteaza semnalele electrice generate de inima si le transmit la un aparat special numit electrocardiograf, care le amplifica si le inregistreaza pe o diagrama numita electrocardiograma.

O electrocardiograma furnizeaza informatii importante despre ritmul cardiac, frecventa cardiaca, conducerea electrica a inimii, precum si despre alte anomalii sau afectiuni ale inimii. Aceasta poate fi utilizata pentru a diagnostica probleme precum aritmii, tulburari ale ritmului cardiac, ischemie miocardica (deficit de oxigen in inima), infarct miocardic (atac de cord), tulburari ale conducerii, hipertrofie ventriculara si altele. Electrocardiograma este un test non-invaziv si nedureros. De obicei, dureaza doar cateva minute si nu necesita pregatiri speciale din partea pacientului. Interpretarea rezultatelor EKG-ului este efectuata de catre medici specializati in cardiologie.

 

Care e istoria EKG-ului? Cum s-a inventat?

In 1786, dr. Luigi Galvani, un medic si fizician italian de la Universitatea din Bologna, a observat pentru prima data ca in muschii scheletici poate fi inregistrat curent electric. In 1842, dr. Carlo Matteucci, profesor de fizica la Universitatea din Pisa, a demonstrat ca fiecare bataie a inimii la o broasca este insotita de un curent electric. Apoi, in 1887, Augustus Waller, un fiziolog britanic de la St Mary’s Medical School din Londra, a publicat prima electrocardiograma umana folosind un electrometru capilar si electrozi plasati pe pieptul si spatele unui om. El a demonstrat ca activitatea electrica a precedat contractia ventriculara. In 1891, William Bayliss si Edward Starling, doi fiziologi britanici de la University College London, folosind un electrometru capilar imbunatatit, au demonstrat activitatea electrica cardiaca trifazica in fiecare bataie a inimii.

In 1901, inspirat de munca lui Waller, un fiziolog olandez, dr. Willem Einthoven a rafinat si mai mult electrometrul capilar si a reusit sa demonstreze cinci deviatii. Termenul „electrocardiograma” folosit pentru a descrie aceste forme de unda a fost inventat pentru prima data de Einthoven la reuniunea medicala olandeza din 1893. El a dezvoltat cu succes un nou galvanometru cu corzi cu o sensibilitate foarte mare, pe care l-a folosit in electrocardiograful sau. Dispozitivul sau cantarea cam 270 kg.

Ce scop are electrocardiograma si cand se recomanda

Scopul principal al electrocardiogramei este de a evalua activitatea electrica a inimii si de a identifica orice anomalii sau afectiuni cardiace. Aceasta ofera informatii esentiale despre ritmul cardiac, frecventa cardiaca si conducerea electrica a inimii. Prin intermediul acesteia, medicii pot:

Detecta tulburarile de ritm cardiac: EKG-ul poate evidentia aritmii cardiace, cum ar fi fibrilatia atriala, tahicardia sau bradicardia, care pot afecta ritmul normal al inimii. Diagnostica ischemia miocardica: Electrocardiograma poate indica daca exista un deficit de oxigen in inima, numit ischemie miocardica, care poate fi un semn al bolii arteriale coronariene sau al unui posibil atac de cord. Identifica infarctul miocardic: Un EKG poate arata modificari caracteristice in cazul unui infarct miocardic, care este rezultatul fluxului sanguin redus sau blocat catre o parte a inimii. Evaluarea hipertrofiei ventriculare: Electrocardiograma poate indica modificari ale dimensiunii si grosimii ventriculelor inimii, ceea ce poate fi un semn al hipertrofiei ventriculare, care poate aparea in cazul hipertensiunii arteriale sau a altor afectiuni cardiace.

Monitorizarea pacientilor: EKG-ul poate fi utilizat pentru a monitoriza activitatea electrica a inimii pe termen lung, cum ar fi inregistrarea activitatii in timpul unui episod de palpitatii sau pentru a evalua eficacitatea tratamentului pentru o anumita afectiune cardiaca. O electrocardiograma poate fi recomandata intr-o serie de situatii pentru evaluarea activitatii electrice a inimii. Situatii comune in care se poate solicita un EKG:

Simptome cardiace: Daca aveti simptome precum dureri in piept, palpitatii, senzatie de sufocare, ameteala sau lesin, medicul poate recomanda un EKG pentru a evalua activitatea cardiaca si pentru a identifica eventualele tulburari de ritm sau ischemie miocardica. Evaluarea riscului cardiovascular: In cazul in care aveti factori de risc cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, fumatul, nivelul crescut de colesterol sau istoric familial de boli cardiace, medicul poate recomanda un EKG ca parte a evaluarii riscului cardiovascular.

Examinare de rutina: In anumite cazuri, un EKG poate fi inclus in examinarile de rutina pentru a evalua starea generala a inimii si pentru a identifica eventuale anomalii sau probleme cardiace.
Evaluarea tratamentului: Pentru pacientii cu afectiuni cardiace preexistente, un EKG poate fi utilizat pentru a monitoriza raspunsul la tratament sau pentru a ajusta terapia in functie de modificarile inregistrate in activitatea electrica a inimii.

Preoperator: Inaintea unor interventii chirurgicale majore, mai ales in cazul procedurilor care implica anestezia generala, se poate solicita un EKG pentru a evalua riscul cardiac si pentru a asigura o siguranta optima in timpul interventiei chirurgicale. O electrocardiograma (EKG) poate detecta si furniza informatii despre mai multe aspecte ale activitatii electrice a inimii, de exempluꓽ ritmul cardiac, conducerea electrica a inimii, tulburari de repolarizare.

 

De ce electrocardiograma este utila in diagnosticarea afectiunilor cardiace

Electrocardiograma (EKG) este utila in diagnosticarea afectiunilor cardiace din mai multe motive:

Detectarea aritmiilor: EKG-ul poate identifica diferite tipuri de aritmii, cum ar fi fibrilatia atriala, tahicardia sau bradicardia. Aritmiile pot indica disfunctii ale sistemului de conducere electrica a inimii si pot sugera prezenta unei afectiuni cardiace. Evaluarea ritmului cardiac: EKG-ul poate masura si evalua ritmul cardiac, inclusiv frecventa si regolaritatea batailor inimii. Un ritm cardiac anormal poate fi un semn al unei afectiuni cardiace.

Identificarea tulburarilor de conducere: EKG-ul poate detecta blocurile cardiace, care sunt tulburari in sistemul de conducere electrica a inimii. Aceste blocuri pot interfera cu fluxul normal al semnalelor electrice in inima si pot indica o afectiune cardiaca. Diagnosticarea ischemiei miocardice: EKG-ul poate evidentia semnele de ischemie miocardica, care apare atunci cand fluxul sanguin catre inima este insuficient. Modificarile inregistrate pe EKG in timpul unui episod de ischemie pot indica prezenta bolii arteriale coronariene sau a unui posibil atac de cord.

Identificarea infarctului miocardic: EKG-ul poate fi utilizat pentru a diagnostica un infarct miocardic. Anumite modificari caracteristice pe EKG pot indica ocluzia unei artere coronare si afectarea fluxului de sange catre o parte a inimii. Evaluarea hipertrofiei ventriculare: EKG-ul poate indica hipertrofia ventriculara, adica marirea dimensiunii si grosimii peretilor ventriculelor inimii. Acest lucru poate fi un semn al hipertensiunii arteriale sau al altor afectiuni cardiace.

Monitorizarea tratamentului si progresiei afectiunii: Electrocardiograma poate fi utilizata pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului pentru o afectiune cardiaca si pentru a evalua evolutia bolii in timp. In plus, electrocardiograma poate oferi indicii despre alte afectiuni cardiace, cum ar fi pericardita, miocardita sau anomalii structurale congenitale ale inimii.

Interpretarea EKG-ului trebuie realizata de catre un medic specializat in cardiologie, deoarece acesta este cel mai in masura pentru a furniza informatii complexe si corecte. Un alt aspect important de remarcat este faptul ca electrocardiograma este o inregistrare statica a activitatii electrice a inimii intr-un moment specific. Astfel, acesta poate sa nu detecteze afectiuni sau anomalii care apar in mod sporadic sau tranzitoriu. In astfel de cazuri, monitorizarea Holter sau teste de efort pot fi necesare pentru a inregistra activitatea electrica pe o perioada mai lunga sau in timpul activitatii fizice.

In concluzie, electrocardiograma este o piese esentiala in diagnosticarea afectiunilor cardiace, oferind informatii critice despre ritmul cardiac, conducerea electrica a inimii si eventualele anomalii sau afectiuni. Cu toate acestea, este important sa retineti ca EKG-ul este doar una dintre multe modalitati de diagnostic si poate fi utilizat impreuna cu alte teste si evaluari medicale pentru a obtine o imagine completa a starii cardiace a pacientului.

 

Util: Ghid pas cu pas pentru mentinerea tensiunii arteriale sub control. La ce trebuie sa fim atenti

Tensiunea arteriala, prescurtata TA, reprezinta presiunea exercitata de catre sange circulant asupra peretilor vaselor de sange in timpul ciclului cardiac. Tensiunea este exprimata in milimetri de mercur, mmHg, si are 2 valori, tensiunea arteriala sistolica si tensiunea arteriala diastolica.Tensiunea arteriala sistolica - Aceasta este valoarea maxima a presiunii exercitate asupra peretilor vaselor de sange in timpul contractii inimii, adica sistola, atunci cand sangele este pompat in artere. Tensiunea arteriala diastolica - Tensiunea aceasta este valoarea minima a presiunii exercitate asupra peretilor vaselor de sange in timpul relaxarii inimii, adica diastola, atunci cand inima se umple cu sange inainte de o noua contractie.

Tensiunea arteriala reprezinta o masura foarte importanta cu privire la sanatatea cardiovasculara si poate fluctua in functie de activitatea fizica, nivelul de stres si alti factori. Valorile normale ale unei tensiuni arteriale sunt de obicei in jurul valorilor de 120/80 mmHg. Insa, cu toate acestea, valorile normale pot fi diferite in functie de varsta, sex si starea generala de sanatate a fiecarui om.

O tensiune arteriala persistent crescuta, proces numit hipertensiunea arteriala, poate pune o presiune suplimentara asupra sistemului cardiovascular, astfel crescand riscul de aparitie al complicatiilor grave, de exemplu atacul de cord, accidentul vascular cerebral, insuficienta renala si alte afectiuni care sunt asociate. Din acest motiv, este necesar ca tensiunea arteriala sa fie monitorizata periodic si, daca este nevoie, tratata in mod corespunzator cu scopul de mentine o stare de sanatate optima.

Bibliografie:

1. Gold R.; Kappos L.; Arnold D.L.; et al. (September 20, 2012). "Placebo-Controlled Phase 3 Study of Oral BG-12 for Relapsing Multiple Sclerosis". N Engl J Med. 367 (12): 1098–1107; 

2. "Scientists look to cut cow flatulence". phys.org. March 21, 2008. Volhard, J. "Darstellung von Maleinsäureanhydrid" Justus Liebig's Annalen der Chemie 1892, volume 2019;

3. Llica, R-A., Kloetzer, L. and Galaction,A-I. Fumaric acid: production and separation. Biochemistry Letters, 2018;

4. Das, R.K., Brar, S.K., and Verma, M. Fumaric acid: production and application aspects. In: Brar SK, Sarma SJ, Pakshirajan K (eds) Platform chemical biorefinery: future green chemistry, Elsevier, Amsterdam, (2016);

Articole similare
Util: Cum se acorda primul ajutor in caz de entorse si intinderi musculare Util: Cum se acorda primul ajutor in caz de entorse si intinderi musculare

In timpul sportului, accidentarile sunt frecvente. Insa aceste evenimente neplacute pot aparea in multe situatii diferite. Oricat de atenti ne dorim sa fim, riscam intotdeauna sa suferim o cadere, o lovitura sau o entorsa, de exemplu. Printre cele mai frecvente astfel de lucruri se numara entorsa gleznei, intinderile musculare, dislocarile si fracturile. Este important sa stim cum sa actionam in aceste cazuri, deoarece acordarea primului ajutor in entorsele gleznei face parte si din procesul de recuperare dupa accidentare. 

21 iunie 2023
Edited 22 iunie 2023
citește articolul
Analiza TGO: ce inseamna cand indica valori crescute si cum sa reduci aceste valori Analiza TGO: ce inseamna cand indica valori crescute si cum sa reduci aceste valori

Transaminazele TGO si TGP sunt enzime hepatice. Acestea servesc la stabilirea unui diagnostic de modificari care produc leziuni hepatocelulare, musculare si cardiace.  De asemenea, sunt utile pentru stabilirea unei monitorizari a bolilor consacrate sau pentru evaluarea marimii afectarii celulare. TGO si TGP sunt o sursa excelenta de informatii despre starea actuala de sanatate a ficatului.

21 iunie 2023
Edited 1 februarie 2024
citește articolul
Cetoacidoza diabetica: cauze, simptome si modalitati de prevenire Cetoacidoza diabetica: cauze, simptome si modalitati de prevenire

Cetoacidoza diabetica este o conditie medicala caracterizata prin hiperglicemie si acidoza metabolica. Afectiunea se caracterizeaza prin crize hiperglicemice, car pot pune viata in pericol. Hiperglicemia provoaca diureza osmotica cu pierderi semnificative de lichide si electroliti. Cetoacidoza diabetica este cel mai adesea identificata la pacientii cu diabet zaharat de tip 1. Provoaca greata, varsaturi si dureri abdominale, care pot progresa spre edem cerebral, coma si moarte.

21 iunie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina