Nefrita: Ce este si cum poate afecta sanatatea rinichilor
Nefrita este inflamatia glomerulilor renali, care sunt structuri care fac parte din rinichi si care filtreaza si elimina toxinele si alte componente ale corpului. Cele mai multe cazuri de nefrita apar din cauza infectiei severe, consumului de droguri sau otravirii, bolilor autoimune si pot aparea, de asemenea, ca o complicatie a altor boli, cum ar fi hepatita sau infectia cu HIV. Cele mai frecvente simptome includ scaderea urinei, umflarea picioarelor si sange in urina. Atunci cand este suspectata nefrita, este foarte important sa mergeti la spital sau sa consultati un nefrolog pentru a confirma diagnosticul si a incepe tratamentul cat mai curand posibil, pentru a evita complicatiile grave, cum ar fi anemia sau leziunile renale, cunoscute anterior, cum ar fi insuficienta renala.
Cum afecteaza rinichii si alte organe si tesuturi
Nefrita este o inflamatie a tesutului renal, care poate afecta capacitatea rinichilor de a functiona corect. Rinichii au rolul de a filtra sangele si de a elimina excesul de apa si deseurile din organism prin urina. In cazul nefritei, inflamatia poate afecta capacitatea rinichilor de a filtra sangele in mod corespunzator si poate duce la acumularea de fluide si toxine in organism. La persoanele cu nefrita, inflamatia provoaca leziuni ale glomerulilor (unitatile de filtrare ale rinichilor). Acest lucru face ca rinichii sa nu fie in masura sa se filtreze in mod corespunzator si sa treaca celulele rosii din sange si proteinele din sange in urina. Deoarece rinichii regleaza, de asemenea, tensiunea arteriala, aceasta deteriorare poate provoca, de asemenea, tensiune arteriala ridicata. Daca nu este tratata in mod corespunzator, hipertensiunea arteriala poate duce la complicatii grave. In functie de gravitatea inflamatiei si de tipul de nefrita, aceasta poate avea efecte variate asupra rinichilor si asupra sanatatii generale. In cazul formelor severe de nefrita, rinichii pot fi afectati intr-un mod ireversibil, ceea ce poate duce la insuficienta renala si la necesitatea dializei sau a unui transplant renal. Simptomele nefritei pot include:
- Scaderea cantitatii de urina
- Urina care este rosie
- Transpiratie excesiva, in special pe fata, maini si picioare
- Umflarea ochilor sau a picioarelor
- Cresterea tensiunii arteriale
- Sange in urina.
![[2025] [IUNIE] [SPRING] [3 la pret de 2] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/_/e/_eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
![[2025] [IUNIE] [SPRING] [1+1 identic] [Rilastil Aqua Intense]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/_/e/_eticheta-rotunda-1_1.png)
De ce apare boala? Ce grupe de vârstă sunt vizate
Exista mai multe cauze care pot duce la nefrita, cum ar fi:
- Utilizarea excesiva a medicamentelor, cum ar fi unele analgezice, antibiotice, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, diuretice, anticonvulsivante; inhibitori de calcineurina, cum ar fi ciclosporina si tacrolimusul;
- Infectii cu bacterii, virusi;
- Boli autoimune, cum ar fi lupus eritematos sistemic, sindromul Sjögren, boala sistemica asociata cu IgG4;
- Expunerea prelungita la toxine, cum ar fi litiu, plumb, cadmiu sau acid aristolochic.
De asemenea, persoanele cu diferite tipuri de nefropatii, cancer, diabet, glomerulopatii, HIV, boala celulelor secera prezinta un risc mai mare de nefrita.
Tipuri de nefrita
Exista mai multe tipuri diferite de nefrita, inclusiv:
- Glomerulonefrita acuta: Aceasta forma de nefrita se poate dezvolta brusc dupa o infectie severa, cum ar fi streptococul, hepatita sau HIV.
- Nefrita lupica: Lupusul este o boala autoimuna, ceea ce inseamna ca sistemul imunitar ataca in mod eronat tesuturile sanatoase din organism.
Simptomele includ:
- urina spumoasa
- tensiune arteriala ridicata
- umflarea picioarelor, gleznelor si picioarelor
Oamenii pot observa, de asemenea, simptome in alte parti ale corpului. Aceste simptome pot include probleme articulare, febra si eruptii cutanate. Severitatea lupusului poate varia de la un pacient la altul. Desi boala intra uneori in remisie, conditia poate deveni grava. Este vital pentru oricine se confrunta cu simptome de nefrita lupus sa solicite asistenta medicala prompta pentru a limita leziunile renale ulterioare.
- Sindromul Alport sau nefrita ereditara: Aceasta boala poate duce la insuficienta renala, precum si la probleme de vedere si auz. Sindromul Alport este transmis in gene si este, de obicei, mai sever la barbati.
- Glomerulonefrita cronica: Aceasta forma de nefrita se dezvolta incet si provoaca putine simptome in stadiile incipiente. Ca si in cazul glomerulonefritei acute, aceasta afectiune poate provoca leziuni renale severe si insuficienta renala. Se poate dezvolta in familii sau dupa o boala brusca.
- Nefropatia cu IgA: Aceasta este una dintre cele mai frecvente forme de nefrita. Se dezvolta atunci cand depozitele de anticorpi IgA se acumuleaza in rinichi si provoaca inflamatie.
- Nefrita interstitiala: Adesea se dezvolta foarte rapid, iar aceasta forma de nefrita apare de obicei din cauza infectiei sau a unui anumit medicament. Aceasta afecteaza partea rinichiului numita interstitiu, care este un spatiu umplut cu lichid.
Nefrita si boala renala par adesea sa se desfasoare in familii, ceea ce sugereaza o posibila componenta genetica. Unele infectii, cum ar fi HIV si hepatita B sau C, pot provoca, de asemenea, nefrita. In unele cazuri, leziunile renale pot aparea ca urmare a medicamentelor, cum ar fi antibioticele. Aceasta deteriorare poate duce la nefrita. Luand prea multe analgezice, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau pastile diuretice pot provoca, de asemenea, aceasta afectiune. Tipul de nefrita poate fi identificat de catre medic si ajuta la efectuarea celui mai adecvat tratament.
Tipuri de tratament pentru nefrita
Pentru a confirma diagnosticul de nefrita, este important sa consultati un nefrolog, care solicita de obicei sa efectueze teste de urina, ultrasunete sau tomografie computerizata si, in unele cazuri, o biopsie renala pentru a identifica problema si a incepe tratamentul cel mai adecvat. Tratamentul depinde de tipul de nefrita si, prin urmare, daca este o nefrita acuta, tratamentul se poate face cu odihna absoluta, controlul tensiunii arteriale si consum redus de sare. Daca nefrita acuta a fost cauzata de o infectie, nefrologul poate prescrie un antibiotic. In cazurile de nefrita cronica, pe langa controlul tensiunii arteriale, tratamentul se face de obicei cu prescriptie de medicamente antiinflamatoare, cum ar fi cortizonul, imunosupresoarele si diureticele intr-o dieta cu restrictie de sare, proteine si potasiu. Nefrologul trebuie consultat in mod regulat, deoarece nefrita cronica provoaca de obicei boli renale cronice, cunoscute anterior ca insuficienta renala cronica.
Cum sa preveniti nefrita
Pentru a preveni aparitia nefritei, fumatul trebuie evitat, stresul redus si aportul de medicamente trebuie evitat fara indrumarea medicului, deoarece multe dintre ele pot provoca leziuni ale rinichilor. Persoanele care au boli, in special sistemul imunitar, ar trebui sa efectueze tratamentul adecvat si sa consulte medicul in mod regulat, astfel incat tensiunea arteriala sa fie evaluata si sa se faca teste regulate pentru a sti cum functioneaza rinichii. Medicul dumneavoastra va poate recomanda, de asemenea, sa faceti anumite modificari in dieta, cum ar fi consumul de mai putine proteine, sare si alimente care contin potasiu.
Ce este hiperuricemia si de ce apare in cazul unor tipuri de nefrite?
Hiperuricemia este o tulburare care apare ca urmare a metabolismului hepatic inadecvat al nucleoproteinelor, al caror produs final este acidul uric. Aceste tulburari duc, la nivel organic, la o crestere a acidului uric in sange, care, la randul sau, poate forma depozite cristaline in tesutul celular subcutanat si in capsulele articulare. Atunci cand exista o crestere a concentratiei de acid uric in sange, poate aparea hiperuricemia sau "guta". Aceasta conditie se caracterizeaza printr-o crestere a concentratiei de acid uric in sange (mai mare de 7 mg / dl la barbati si femei in postmenopauza; 6 mg/dl la femeile aflate in premenopauza si 4 mg/dl la copii) pe care organismul nu este capabil sa le elimine prin urina (prin filtrare in rinichi), ceea ce il face sa se acumuleze sub forma de saruri insolubile care sunt urate, in anumite articulatii. Aceasta afectiune comuna poate duce la artrita cronica. In plus, nivelurile crescute de acid uric in sange pot provoca pietre la rinichi, precum si alte patologii.
Cu toate acestea, cresterea acidului uric nu trebuie neaparat sa fie insotita de simptomele mentionate mai sus, dar poate aparea o crestere a acidului uric usor, asimptomatic. In general, hiperuricemia este o boala cronica care poate fi usurata sau controlata prin mentinerea unei diete adecvate. In hiperuricemiile nu foarte severe, dieta combinata cu o buna hidratare (un aport crescut de apa) poate fi suficienta pentru a atinge valorile normale ale acidului uric, dar in alte momente, cand metabolismul purinic este foarte afectat, nu numai ca este necesara dieta, dar trebuie sa fie insotita de tratament farmacologic.
Acidul uric se excreta in mod normal din organism prin urina (75%) si prin intestin si fecale (25%). Eliminarea normala a acidului uric poate fi afectata de concentratii mari de acid lactic care blocheaza transportorul. In plus, datorita pH-ului acid al urinei, acidul uric tinde sa fie in forma acida, foarte putin solubil, astfel incat tinde sa formeze cristale care pot precipita in tubulii renali provocand insuficienta renala.Scaderea excretiei renale a acidului uric se poate datora unui defect de caracter idiopatic, ceea ce face ca secretia tubulara a acidului uric sa fie selectiva. Dar, in mod normal, hiperuricemia mentinuta se datoreaza, de obicei, scaderii clearance-ului renal al uratului, care apare la transplanturile de rinichi si la pacientii cu insuficienta renala sau boala renala. Diureticele si ciclosporina A favorizeaza, de asemenea, hiperuricemia. Persoanele in varsta prezinta de obicei mai multe cauze ale hiperuricemiei (insuficienta renala, consumul de diuretice, hipertensiune arteriala etc.). Prin urmare, hiperuricemia poate rezulta din suma mai multor mecanisme.
Bibliografie:
Lazo M, Solga SF, Horska A et al (2010) Effect of a 12-month intensive lifestyle intervention on hepatic steatosis in adults with type 2 diabetes. Diabetes Care 33;
Kuna ST, Reboussin DM, Borradaile KE et al (2013) Long-term effect of weight loss on obstructive sleep apnea severity in obese patients with type 2 diabetes. Sleep 36;
The Look AHEAD Research Group (2014) Impact of intensive lifestyle intervention on depression and health-related quality of life in type 2 diabetes: the Look AHEAD Trial. Diabetes Care;
Reynolds A, Mann J, Cummings J, Winter N, Mete E, Te Morenga L (2019) Carbohydrate quality and human health: a series of systematic reviews and meta-analyses. Lancet 393(10170):434–445. Reynolds AN, Akerman AP, Mann J (2020) Dietary fibre and whole grains in diabetes;
