Premenopauza: Cum sa o gestionezi corect, cand trebuie sa mergi la medic
Premenopauza este o perioada de tranzitie care precede menopauza la femei. Menopauza este definita ca oprirea definitiva a menstruatiei pentru cel putin 12 luni consecutive si este un proces natural care apare in viata unei femei pe masura ce imbatraneste. Inainte de a ajunge la menopauza, majoritatea femeilor trec prin premenopauza. Premenopauza incepe de obicei in jurul varstei de 40 de ani, dar poate aparea si mai devreme sau mai tarziu in functie de fiecare individ in parte. Aceasta este o perioada in care ovarele incep sa produca cantitati mai mici de hormoni estrogen si progesteron, care sunt responsabili de reglarea ciclului menstrual si de fertilitate.
Femeile pot experimenta o varietate de simptome in timpul premenopauzei, deoarece nivelurile hormonale oscileaza. Aceste simptome pot include modificari ale ciclului menstrual, bufeuri (valuri de caldura), transpiratii nocturne, modificari ale somnului, schimbari ale dispozitiei, scaderea libidoului, uscaciune vaginala, cresterea in greutate si modificari ale parului si ale pielii. In premenopauza, ciclul menstrual poate deveni neregulat. Poate fi mai scurt sau mai lung decat in mod obisnuit, si pot aparea sangerari mai abundente sau mai putin abundente. Unele femei pot experimenta si sangerari intre menstruatii.
In timpul premenopauzei, fertilitatea unei femei scade treptat. Cu toate acestea, este inca posibil sa ramai gravida in timpul acestui proces, deoarece ovulatia neregulata poate avea loc. Scaderea nivelurilor de estrogen in premenopauza poate duce la pierderea densitatii osoase si la cresterea riscului de osteoporoza. Este important sa iei masuri preventive pentru a mentine sanatatea osoasa, cum ar fi consumul adecvat de calciu si vitamina D si exercitiile fizice regulate. Pentru a gestiona simptomele premenopauzei, exista mai multe optiuni disponibile, cum ar fi terapia hormonala (sub supraveghere medicala), modificari ale stilului de viata (exercitii fizice regulate, alimentatie sanatoasa, evitarea fumatului si a consumului excesiv de alcool.
Ce simptome apar in premenopauza
In premenopauza, femeile pot experimenta o varietate de simptome, deoarece nivelurile hormonale fluctueaza. Unele dintre simptomele comune ale premenopauzei includ si:
- Modificari ale ciclului menstrual: Ciclul menstrual poate deveni neregulat in premenopauza. Poti avea menstruatii mai scurte sau mai lungi decat in mod obisnuit si sangerari mai abundente sau mai putin abundente. Unele femei pot avea si sangerari intre menstruatii. Bufeuri: Bufeurile sunt una dintre cele mai frecvente simptome ale premenopauzei. Acestea sunt valuri de caldura intense care pot afecta fata, gatul si pieptul. Bufeurile pot fi insotite de transpiratii abundente si palpitatii.
- Transpiratii nocturne: Acestea sunt bufeuri care apar in timpul somnului si pot duce la treziri frecvente si transpiratii excesive in timpul noptii.
- Modificari ale somnului: Unele femei pot avea dificultati in a adormi sau in a ramane intr-un somn profund in timpul premenopauzei. Aparitia bufeurilor si a transpiratiilor nocturne poate contribui, de asemenea, la tulburarile de somn.
- Schimbari ale dispozitiei: Fluctuatiile hormonale pot afecta starea de spirit si pot provoca modificari ale dispozitiei, cum ar fi iritabilitatea, anxietatea sau depresia. Unele femei pot experimenta si schimbari de temperament sau scaderea concentrarii si a memoriei.
- Scaderea libidoului: Multe femei observa o scadere a dorintei sexuale in timpul premenopauzei.
- Uscaciune vaginala: Nivelurile scazute de estrogen pot duce la uscaciunea vaginala, ceea ce poate provoca disconfort in timpul actului sexual.
- Modificari ale parului si ale pielii: Unele femei pot observa ca parul devine mai subtire sau mai fragil, iar pielea devine mai uscata si mai putin elastica in timpul premenopauzei.
Modalitati de gestionare a simptomelor specifice premenopauzei
Adopta un stil de viata sanatos
Alimentatie echilibrata: Consuma o dieta sanatoasa, bogata in fructe, legume, cereale integrale si proteine slabe. Evita alimentele procesate si bogate in zahar si grasimi saturate.
Exercitii fizice regulate: Fa exercitii fizice in mod regulat pentru a-ti mentine greutatea corporala si a-ti imbunatati sanatatea cardiovasculara.
Limitarea alcoolului si a cafeinei: Consumul excesiv de alcool si cafeina poate accentua simptomele premenopauzei. Incearca sa limitezi consumul acestora sau sa le eviti pe cat posibil. De asemenea, daca fumezi, poti reduce numarul tigarilor.
![[DEC] [SPRING] [2+1] [Eva Intima]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Gestionarea stresului
Tehnici de relaxare: Incearca metode de relaxare, cum ar fi respiratia profunda, meditatia, yoga sau aromaterapia. Aceste tehnici pot reduce stresul si pot imbunatati starea de spirit.
Odihna adecvata: Asigura-te ca ai un program regulat de somn si ca dormi suficient. Crearea unui mediu propice pentru odihna, precum un dormitor intunecat si linistit, poate fi benefic.
Umidificator si haine lejere
Pentru a gestiona bufeurile si transpiratiile nocturne, poti utiliza un umidificator in dormitor si purta haine din materiale naturale, lejere si respirabile in timpul somnului.
Suport si comunicare
Vorbeste cu prietenele, membrii familiei sau alti profesionisti de incredere pentru a obtine sprijin emotional si pentru a impartasi experienta. Inscrierea in grupuri de sustinere (pe retelele sociale, de exemplu) dedicate premenopauzei poate fi de asemenea benefica, deoarece in respectiva comunitate vei regasi impartasiri referitoare la manifestarile tipice premenopauzei.
Terapia hormonala
Discuta cu medicul tau despre optiunea terapiei hormonale. Terapia hormonala poate ajuta la gestionarea simptomelor premenopauzei, cum ar fi bufeurile si uscaciunea vaginala. Totusi, trebuie sa iei in considerare si riscurile si beneficiile specifice inainte de a incepe aceasta terapie.
Suplimente si plante medicinale
Exista suplimente si plante medicinale care pot ajuta la gestionarea simptomelor premenopauzei, cum ar fi isoflavonele din soia, cohosh negru, radacina de maca etc. Inainte de a lua orice supliment sau planta, este important sa consulti un profesionist medical pentru a evalua compatibilitatea cu starea ta de sanatate si medicamentele pe care le iei.
Medicamente prescrise
In unele cazuri, medicul poate prescrie medicamente pentru a gestiona simptomele premenopauzei, cum ar fi bufeurile sau problemele de somn. Aceste medicamente pot varia in functie de simptomele si nevoile individuale. Cand se instaleaza premenopauza, este important sa acorzi o atentie speciala sanatatii si bunastarii tale. Educa-te despre premenopauza si simptomele asociate. Intelegerea procesului prin care treci si cunoasterea simptomelor te pot ajuta sa gestionezi mai bine aceasta etapa a vietii tale. Programaza o vizita la medicul tau pentru a discuta despre premenopauza si pentru a obtine o evaluare adecvata a starii tale de sanatate. Medicul iti poate oferi informatii specifice, optiuni de tratament si sfaturi personalizate in functie de simptomele si nevoile tale.
Tratament pentru methemoglobinemie. Ce se intampla cu boala daca apare in perioada de premenopauza
Tratamentul methemoglobinemiei include indepartarea agentului incitant si luarea in considerare a tratamentului cu clorura de antidot, albastru de metilen (tetrametiltionina). Albastrul de metilen functioneaza de obicei rapid si eficient prin interactiunea sa cu calea secundara mentionata mai sus de reducere a methemoglobinei, unde NADPH-MetHb reductaza reduce albastru de metilen la albastru de leucometilen folosind NADPH din suntul monofosfat hexos dependent de G6PD. Leukometilen albastru actioneaza apoi ca un donator de electroni pentru a reduce methemoglobina la hemoglobina. In cazurile de methemoglobinemie dobandita, tratamentul cu albastru de metilen trebuie sa apara atunci cand methemoglobina depaseste 20-30% sau la niveluri inferioare, daca pacientul este simptomatic. Decizia de tratament trebuie luata cu privire la prezentarea clinica si nu trebuie retinuta pentru valorile de laborator de confirmare.
Pacientii ar trebui sa fie constienti de profilul efectului secundar al albastru de metilen. Reactiile adverse benigne includ decolorarea verde sau albastra a urinei, iar pacientii trebuie sa fie informati. Reactii adverse semnificative se bazeaza pe albastru de metilen, in sine, fiind un agent oxidant si un inhibitor al monoaminoxidazei A ( MAO-A ). Ca agent oxidant, albastru de metilen poate precipita efectiv methemoglobinemia sau hemoliza in doze mari sau atunci cand este redus ineficient. Administrarea de albastru de metilen la un pacient care ia agenti serotonergici poate predispune la sindromul serotoninei. Trebuie, de asemenea, sa actioneze cu prudenta in tratarea nou-nascutilor, deoarece acestia sunt, de asemenea, foarte sensibili la agentii oxidanti.
Bibliografie:
1. Nesrallah GE. Understanding determinants of home dialysis use in Canada: a mixed-methods study [master’s thesis on the Internet]. Hamilton: McMaster University, 2013;
2. Canadian organ replacement register annual report: treatment of end-stage organ failure in Canada, 2004 to 2013. Ottawa: CIHI; 2015 April;
3. Couchoud C, Bolignano D, Nistor I, Jager KJ, Heaf J, Heimburger O, et al. Dialysis modality choice in diabetic patients with end-stage kidney disease: a systematic review of the available evidence. Nephrol Dial Transplant [Internet]. 2015 Feb;
4.Pike E, Hamidi V, Ringerike T, Wisløff T, Desser A, Harboe I, et al. Health technology assessment of the different dialysis modalities in Norway [Internet]. Oslo, Norway: Norwegian Knowledge Centre for the Health Services, 2013;
5. Karopadi AN, Mason G, Rettore E, Ronco C. The role of economies of scale in the cost of dialysis across the world: a macroeconomic perspective. Nephrol Dial Transplant. 2014 Apr;
