Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Sindromul Munchausen: Cum il recunosti, in ce situatii apare, metode de gestionare

Sindromul Munchausen: Cum il recunosti, in ce situatii apare, metode de gestionare

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 20 iulie 2023

Sindromul Munchausen, cunoscut si sub denumirea de tulburare factitioasa sau tulburare a simularii, este o afectiune psihologica in care o persoana provoaca deliberat sau simuleaza simptome medicale sau rani in sine sau intr-o alta persoana. Concret, individul se prezinta intentionat cu o boala fizica sau psihica, fara a avea de fapt o problema de sanatate. In cele mai multe cazuri, persoanele cu sindrom Munchausen cauta atentia pe care o are un pacient. Initial, diagnosticul medical poate fi greu de pronuntat.

Persoanele afectate de acest sindrom cauta atentie si compasiune din partea personalului medical sau a altor persoane prin prezentarea repetata a problemelor de sanatate inventate sau exagerate. De asemenea, pot simula simptome medicale, cum ar fi durere, febra, sangerari, leziuni sau alte afectiuni, pentru a suscita ingrijorare si atentie medicala.

De ce apare sindromul Munchausen?

Motivele exacte care stau la baza dezvoltarii sindromului Munchausen nu sunt pe deplin intelese. Unele teorii sugereaza ca aceasta afectiune poate fi asociata cu o nevoie profunda de atentie si recunoastere sau cu traume anterioare. Persoanele cu sindrom Munchausen experimenteaza adesea experiente traumatice din copilarie, cum ar fi abuzul din partea membrilor familiei, pierderea unei persoane dragi la o varsta frageda si abandonul. In astfel de cazuri, s-a postulat ca indivizii se prefac ca au probleme medicale pentru a primi atentia pe care nu au primit-o niciodata.

Cum se manifesta
Persoanele cu sindrom Munchausen pot fi foarte persuasive si manipulative in modul in care prezinta simptomele si interactioneaza cu personalul medical sau cu cei din jurul lor. Ei pot furniza informatii inexacte sau pot modifica povestea simptomelor pentru a obtine tratament sau interventii medicale inutile.

Semnele si simptomele sindromului Munchausen variaza in prezentare, dar constau in principal din plangeri somatice, cum ar fi dureri toracice si abdominale, varsaturi si diaree sau anemie care duce la slabiciune. Alte prezentari comune includ hipoglicemie, infectii, convulsii, dureri de cap, pierderea vederii, rani ale pielii si artralgii. Aceste simptome pot fi chiar generate in mod intentionat prin vatamarea lor, supradozarea medicamentelor sau efectuarea unei alte actiuni care ar necesita apoi interventia unui profesionist din domeniul sanatatii. Cu toate acestea, rezultatele testelor si prezentarea clinica difera de obicei, creand astfel un caz nedumeritor pentru profesionistii din domeniul sanatatii.

Persoana afectata poate se simte atrasa de mediul medical si prezinta in mod repetat simptome medicale variate. Aceste simptome pot include dureri, febra, leziuni, sangerari sau alte afectiuni. Indivizii pot avea un istoric medical complex si neclar, cu numeroase internari, interventii chirurgicale sau investigatii medicale. Acestea pot fi motivul pentru care cauta in mod repetat tratament medical si atentie din partea personalului medical.

Persoanele afectate pot descrie in detaliu simptomele resimtite, prezentandu-le intr-un mod emotional si captivant. Aceasta poate atrage atentia personalului medical si poate duce la investigatii si tratamente suplimentare. Desi simularea simptomelor poate fi elaborata, relatarea poate contine inexactitati, contradictii sau detalii care nu se potrivesc. Acestea pot ridica semne de intrebare cu privire la veridicitatea afectiunii prezentate.

Indivizii cu sindrom Munchausen pot cauta in mod constant tratament medical si fac vizite frecvente intre diferite spitale sau clinici pentru a obtine atentia si tratamentul dorit. O persoana cu sindrom Munchausen poate fi reticenta in a permite investigatii sau teste care ar putea dezvalui lipsa unei afectiuni medicale reale. Aceasta poate include refuzul de a coopera cu personalul medical sau evitarea unor examinari suplimentare.

Abordari terapeutice pentru sindromul Munchausen

Primul pas in tratarea sindromului Munchausen este obtinerea unui diagnostic corect prin evaluarea atenta a simptomelor, comportamentului si istoricului medical al persoanei in cauza. Aceasta implica adesea colaborarea intre psihiatri, psihologi si medici specializati in diferite domenii medicale. Tratamentul poate implica interventia psihoterapeutica, inclusiv terapie individuala sau de grup, pentru a adresa problemele psihologice si emotionale subiacente care contribuie la comportamentul sindromului Munchausen.

Potrivit literaturii de specialitate, singurul tratament eficient este psihoterapia. Cu toate acestea, terapia cognitiv-comportamentala (adica, un tip de psihoterapie care ajuta indivizii sa modifice gandirea si comportamentul disfunctional, ca o modalitate de solutionare a problemelor actuale), orientate catre trauma copilariei lor, s-a dovedit a fi foarte utila in gestionarea afectiunii. Nu exista dovezi solide care sa sustina ca administrarea de medicamente, cum ar fi antidepresive sau antipsihotice, sunt benefice pentru sindromul Munchausen. 

Este important ca persoana afectata de sindromul Munchausen sa colaboreze cu medicii si personalul medical pentru a crea un plan de tratament eficient si pentru a gestiona corect simptomele medicale reale. Aceasta implica construirea unei relatii de incredere cu personalul medical si comunicarea deschisa cu privire la motivatiile si nevoile individuale.

In unele cazuri, medicatia poate fi utilizata ca parte a tratamentului sindromului Munchausen pentru a gestiona simptomele asociate, cum ar fi anxietatea sau depresia, insa acest tip de tratament nu trateaza problema in sine, ci poate ameliora manifestarile. Un medic psihiatru poate evalua si prescrie medicatia potrivita in functie de nevoile individuale.

Sindromul Munchausen poate fi o afectiune complexa si persistenta, iar recuperarea poate fi un proces de lunga durata. Este important ca persoana afectata sa primeasca suport continuu prin terapie si sa invete sa gestioneze stresul, emotiile si comportamentele disfunctionale pentru a preveni recidivele.

Procesul de recuperare

Recuperarea poate fi un proces dificil si complex, care necesita o abordare individualizata. Este important sa se lucreze cu o echipa de profesionisti in sanatate mintala si medicala specializati in tulburari factitioase pentru a ajuta la gestionarea si depasirea comportamentelor si gandirilor disfunctionale asociate cu sindromul Munchausen.

Primul pas in recuperarea sindromului Munchausen este constientizarea si acceptarea problemei. Persoana afectata trebuie sa recunoasca ca comportamentul lor este daunator si ca au nevoie de ajutor. Aceasta poate fi o etapa dificila, deoarece comportamentul sindromului Munchausen poate fi adesea asociat cu nevoia de atentie si recunoastere.

Terapia psihologica individuala, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentala (TCC), poate fi extrem de utila in recuperarea sindromului Munchausen. Terapeutul poate ajuta persoana sa exploreze gandurile, emotiile si comportamentele care stau la baza nevoii de a simula sau provoca simptome medicale. Se pot dezvolta strategii de gestionare a stresului, tehnici de reglare emotionala si abilitati de comunicare sanatoase.

De asemenea, implicarea in terapie de grup sau terapie familiala poate fi benefica in recuperarea sindromului Munchausen. Aceste forme de terapie pot oferi un suport social si emotional, pot ajuta la invatarea de la altii care au trecut prin experiente similare si pot oferi oportunitati de practicare a abilitatilor de relationare sanatoase.

In plus, persoanele afectate de sindromul Munchausen pot fi ajutate sa invete modalitati alternative de a obtine atentie si sprijin, precum si tehnici de gestionare a stresului si a emotiilor. Aceasta poate implica dezvoltarea abilitatilor de comunicare sanatoasa, invatarea modalitatilor de a face fata stresului si a rezolva problemele intr-un mod sanatos si construirea de relatii autentice si de sprijin.

O parte importanta a recuperarii sindromului Munchausen implica colaborarea cu medicii si personalul medical pentru a intelege si a gestiona simptomele medicale reale. Aceasta poate implica un angajament de a urma tratamentele medicale prescrise, de a avea o comunicare deschisa cu personalul medical si de a fi sincer in privinta simptomelor si nevoilor individuale.

Sindromul Munchausen poate avea consecinte grave pentru persoana afectata si pentru altii implicati. Acestea pot include interventii medicale inutile si potentiale efecte secundare ale tratamentelor, expunerea la riscuri medicale si deteriorarea relatiilor personale.

Boala Basedow-Graves: De ce apare, simptome, metode de tratament

Corpul uman este un organism extrem de complex atunci cand vorbim de reactiile biochimice la nivel celular sau de procesele metabolice pe care le foloseste in timpul unui ciclu de viata. Organismul uman este o ,,uzina,, care e construita ca sa foloseasca proteine pentru a genera energie, dar carbohidratii si grasimile nu pot fi transformate in proteine. De aceea, in special la copii, cantitatea si compozitia proteinelor - aminoacizii care stau la baza - sunt de cea mai mare importanta pentru dezvoltarea corecta si sanatoasa. Pentru buna functionare a acestor procese metabolice corpul uman are nevoie de o tiroida sanatoasa.

Tiroida este o glanda in forma de fluture situata in mijlocul gatului, mai jos de laringe (organul raspunzator de voce) si mai sus de clavicule. Tiroida produce doi hormoni, triiododotironina (T3) si tiroxina (T4), care reglementeaza modul in care organismul utilizeaza si stocheaza energie (metabolismul organismului). Functia tiroidiana este controlata de o glanda din creier, cunoscuta sub numele de glanda pituitara. Aceasta produce hormonul stimulator tiroidian (TSH), hormon care stimuleaza tiroida pentru a produce cei doi hormoni (T3 si T4). Diagnosticul de hipertiroidism apare atunci cand glanda tiroida nu mai functioneaza la parametrii normali. De ce apare Boala Graves si cum se manifesta vom descoperi in materialul urmator.

Cum recunosti boala Graves?

Bibliografie:

American Academy of Family Physicians (AAFP). Hyperthyroidism;

American Thyroid Association. Graves’ Disease. (https://www.thyroid.org/graves-disease/) Accessed 7/6/2022;

Merck Manual. Hyperthyroidism. (https://www.merckmanuals.com/home/hormonal-and-metabolic-disorders/thyroid-gland-disorders/hyperthyroidism) ;

National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK). Graves’ Disease. (https://www.niddk.nih.gov/health-information/endocrine-diseases/graves;

National Organization for Rare Disorders (NORD). Graves’ Disease. (https://rarediseases.org/rare-diseases/graves-disease/) Accessed 7/6/2022;

Pokhrel B, Bhusal K. Graves Disease. (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448195/) [Updated 2021 Jul 21]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL);

Articole similare
De ce avem nevoie de Calciu in organism? De ce avem nevoie de Calciu in organism?

În organism necesarul zilnic de calciu poate fi acoperit din alimentație, daca avem grijă la cantitatile de mancare. În jurul calciului circula o multime de mituri, mai ales cand vorbim de calciul obținut din produsele lactate. Da, se gaseste in cea mai mare cantitate in aceste produse, dar nu toate sunt neaparat bune pentru organism, mai ales ca exista persoane care au intoleranta la lactoza.

27 februarie 2024
Edited 28 februarie 2024
citește articolul
Tipuri de matreata si solutii de preventie Tipuri de matreata si solutii de preventie

Dermatita seboreică este o inflamație cronică a pielii care se poate dezvolta în anumite părți ale corpului, unde este o concentrare mare de glande sebacee. Asta include scalpul, gâtul, în spatele urechilor, fața și sprâncenele. Acest tip de mătreață seamănă cu cea pentru păr gras, doar că poate ataca si alte zone precum sprâncenele, și este mult mai agresivă.

6 aprilie 2020
Edited 13 ianuarie 2023
citește articolul
9 beneficii ale argintului coloidal pentru sanatate 9 beneficii ale argintului coloidal pentru sanatate

S-a dovedit clinic ca argintul coloidal este eficient in lupta împotriva bronșitei și pneumoniei atunci când este ingerat, dar este si mai eficient atunci când este utilizat ca si ingredient principal in cadrul unor solutii de tip aerosoli. Practic particulele de argint si ionii de argint au contact direct cu germenii aflați în plămâni, cei care cauzează bronșita sau pneumonia.

6 aprilie 2020
Edited 14 mai 2024
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina