Pectina: Cum o recunosti, in ce alimente o gasim, beneficii pentru organism

Numele de „pectina” provine de la cuvantul grecesc pektikos, care inseamna „inghetat” sau „inchegat”. Pectina este un carbohidrat, mai precis o fibra solubila, care se gaseste, in mod natural, in peretii celulari ai plantelor si fructelor. Rolul ei major este sa tina la un loc celulele, prin umplerea spatiului dintre acestea, conferindu-le forma si o anumita rigiditate. 

Fructe precum merele, coacazele, agrisele si citricele au un continut ridicat de pectina, in timp ce fructele mai moi, cum ar fi capsunile, piersicile si ciresele au, in general, un continut scazut de pectina. Fructele cu continut scazut de pectina pot fi, insa, folosite pentru a se transforma in gem sau jeleu, dar continutul de pectina trebuie crescut. Acest lucru se poate face prin adaugarea de fructe cu continut ridicat de pectina sau adaugarea de pectina suplimentara separat, fie sub forma de pudra, fie sub forma lichida. Pectina din comert este, de obicei, extrasa din resturile de mere presate (numite tescovina) sau din partile interioare albe ale cojilor de citrice, care sunt produse secundare ale productiei de suc de fructe. Pectina se foloseste ca agent de ingrosare, de aceea este listata ca aditiv alimentar sub numarul E440.

Cum recunosti pectina si cum se poate folosi

Pectina este o fibra alimentara care se gaseste in celulele peretelui celular al plantelor si joaca un rol important in textura si consistenta fructelor si legumelor. Are capacitatea de a fi solubila in apa si se regaseste in special in legume si fructe. In industria alimentara are rol de gelificare, ingrosare si actioneaza, de asemenea, ca stabilizator. De asemenea, pectina are proprietati benefice pentru sanatate, deoarece este o sursa de fibre si poate contribui la reducerea nivelului de colesterol, la imbunatatirea digestiei si la mentinerea sanatatii intestinale.

Este important de mentionat ca pectina poate avea si unele efecte secundare, cum ar fi flatulenta sau disconfortul abdominal in cazul consumului excesiv. Prin urmare, este recomandat sa se respecte cantitatile recomandate si sa se consulte un specialist inainte de a utiliza suplimente pe baza de pectina sau de a consuma alimente procesate care contin acest ingredient.

Ce rol are pectina
Atat in forma sa naturala, cat si in forma sa suplimentara dietetica, pectina joaca functii importante, in special legate de sanatatea gastrointestinala. Ca si restul fibrelor solubile, in timpul procesului digestiv pectina tinde sa se „extinda”, crescand volumul si oferind un sentiment de satietate, ceva care este deosebit de interesant in dietele de reglare a greutatii.

Mai mult, datorita compozitiei si caracteristicilor sale, pectina joaca un rol decisiv in promovarea tranzitului intestinal adecvat. Fiind un tip de fibra, combate diareea si constipatia. Acestea nu sunt singurele efecte benefice ale pectinei in organism. Exista cercetari din ce in ce mai mari, cum ar fi cele efectuate de oamenii de stiinta de la Universitatea Queensland din Australia, care indica proprietatile depurative ale organismului pe care le poate avea pectina, in special in ceea ce priveste absorbtia grasimilor, cum ar fi colesterolul si trigliceridele.

In acest sens, se estimeaza ca, in tractul intestinal, fibra ar putea actiona prin pastrarea unei parti din colesterolul (rau), impiedicand astfel sosirea sa in fluxul sanguin. Prin urmare, pectina, pe langa faptul ca este responsabila de mentinerea starii bune a florei bacteriene, joaca o importanta functie de prevenire si ingrijire a sanatatii cardiovasculare.

Pe langa faptul ca este utila pentru a mentine colesterolul ”rau” sub control, pectina, ca si alte fibre solubile, este eficienta in controlul nivelului de zahar din sange. Pectina creste vascozitatea continutului intestinal, facand absorbtia zaharurilor in intestin mai lenta, prevenind astfel glicemia poate creste mai mult decat se recomanda. Toate aceste beneficii indica faptul ca pectina poate fi si un compus natural care previne cancerul de colon, dar acest lucru este inca studiat.

Ce beneficii are
Pectina ofera o serie de beneficii pentru sanatatea noastra. Iata cateva dintre acestea:

Digestie sanatoasa: Pectina este o fibra solubila care ajuta la imbunatatirea digestiei. Ea actioneaza ca un prebiotic, servind ca hrana pentru bacteriile benefice din intestin, favorizand astfel sanatatea intestinala si echilibrul florei intestinale. pectina este o fibra vegetala. Ca atare, prima actiune pe care o realizeaza poate fi vazuta in intestinul nostru.
Apoi, pe de o parte, pectina este utila in caz de diaree, deoarece favorizeaza ingrosarea scaunului. In acest fel, le permite sa recupereze o consistenta mai mare, facandu-le mai grele. Pe de alta parte, de fapt, fiind o substanta higroscopica (capabila sa atraga si sa retina apa), in caz de constipatie, poate promova hidratarea materiilor fecale.

Consecinta normala a acestui lucru este scaunul mai moale. Acest aspect ajuta la promovarea peristaltismului si este un ajutor pentru a contracara disconfortul intestinal. Prin urmare, in general, pectina poate ajuta la reducerea riscului de incidenta a colitei.

Reducerea nivelului de colesterol: Pectina poate contribui la reducerea nivelului de colesterol LDL (colesterolul "rau"). Aceasta formeaza un gel in tractul digestiv care se leaga de colesterolul si grasimile din alimente, impiedicandu-le sa fie absorbite in organism si facilitandu-le eliminarea prin fecale. pectina poate ajuta la terapii integrative sau farmacologice.
De fapt, fiind o fibra indigestibila, pectina este capabila sa cheleze o parte din acizii biliari, evitand reabsorbtia intestinala. Acesti acizi sunt primii regulatori ai reabsorbtiei colesterolului, alimente, dar mai ales endogene. De fapt, acizii biliari sunt obtinuti tocmai din molecule de colesterol. Prin urmare, stimularea productiei de acizi biliari inseamna eliminarea mai multor colesterol din sange. Astfel, in acest fel, proportia de colesterol creste, in special cel LDL.

Controlul nivelului de zahar din sange: Consumul de pectina poate ajuta la mentinerea nivelului de zahar din sange sub control. Deoarece este o fibra solubila, pectina incetineste absorbtia glucozei in sange, ajutand la mentinerea unei glicemii stabile si evitand variatiile bruste ale nivelului de zahar din sange. Pectina nu numai ca blocheaza apa si colesterolul, ci si alte substante. Acestea includ, de asemenea, zaharuri. In acest fel, zaharurile sunt eliminate fara a fi absorbite. Astfel, aceasta actiune ajuta la limitarea absorbtiei zaharurilor si, in consecinta, si a incarcaturii glicemice a alimentelor.

Satietate si gestionarea greutatii: Datorita capacitatii sale de a forma un gel in stomac, pectina poate creste senzatia de satietate si poate ajuta la gestionarea greutatii. Consumul de alimente bogate in pectina poate ajuta la controlul poftei de mancare si poate reduce consumul excesiv de alimente. Sanatatea cardiovasculara: Prin reducerea nivelului de colesterol si mentinerea tensiunii arteriale sub control, pectina poate contribui la mentinerea sanatatii inimii si la reducerea riscului de boli cardiovasculare.

Detoxifiere: Pectina are capacitatea de a se lega substantele toxice din organism si de a le elimina prin fecale. Prin urmare, pectina este adesea utilizata in terapiile de detoxifiere.

Actiune prebiotica
Cand vorbim despre o substanta prebiotica, ne referim de fapt la o categorie de molecule. Sunt substante capabile sa promoveze cresterea bacteriilor „bune” prezente in intestinul nostru.

Alimente ce contin pectina
Exista numeroase alimente de origine vegetala care o contin, in principal legume, fructe si legume. In ceea ce priveste fructele, merele, strugurii, gutuiul, citricele, cum ar fi portocalele, lamaile sau grapefruits si fructele rosii, in special afinele si coacazele, sunt surse naturale excelente de pectina, mai ales daca sunt consumate impreuna cu coaja, deoarece in aceasta se concentreaza mai multe fibre. Puteti regasi, de asemenea, o doza buna de pectina in: rosii, castraveti, morcovi, mazare si cartofi. Desi in cantitati mai mici, leguminoasele precum nautul, lintea sau fasolea sunt alimente care furnizeaza pectina organismului.  Fructe cu continut ridicat de pectinaꓽ

Lamai, limes
Mere
Gutui
Afine
Mure
Prune verzi
Coacaze

Fructe cu continut mediuꓽ

Cirese
Portocale
Mere

Fructe ce au continut scazut de pectinaꓽ

Caise
Ananas
Capsuni
Zmeura
Pere
Piersici

Ce este homocisteina si cum interactioneaza ea cu pectina

Homocisteina este un aminoacid comun, regasit in sange. Nivelurile ridicate ale acestui aminoacid sunt legate de dezvoltarea timpurie a bolilor de inima. De fapt, un nivel ridicat de homocisteina este un factor de risc pentru bolile de inima. Este asociat cu niveluri scazute de vitamine B6, B12 si folat, precum si boli renale. Cercetarile au aratat, totusi, ca reducerea nivelului de homocisteina cu vitamine nu reduce sansa de a avea boli de inima.

Relatia dintre hiperomocisteinemie si riscul cardiovascular este independenta de alti factori de risc conventionali. Cu toate acestea, homocisteina interactioneaza puternic cu alti factori aterogeni, cum ar fi tutunul, hipertensiunea si diabetul. Un studiu a aratat ca hiperhomocisteinemia a fost asociata cu mortalitatea cardiovasculara si cauzala mai mare la diabetici decat la non-diabetici. La diabeticii cu hiperhomocisteinemie, riscul relativ de mortalitate la cinci ani, ajustat pentru alti factori in ceea ce priveste populatia non-hiperhomocisteinemica.

Concentratiile de homocisteina determinate in diferite laboratoare folosind diferite metode au avut rezultate similare. Cu toate acestea, trebuie mentionat ca esantioanele necesita prelucrare metodica pentru a evita erorile de masurare. La persoanele cu o concentratie mare de homocisteina, prima masura terapeutica este o dieta bogata in acid folic, vitamine B12 si B6.

Cum ne poate afecta sanatatea un nivel ridicat de homocisteina?

Bibliografie:

1. Gibson GR, Roberfroid MB. Dietary modulation of the human colonic microbiota: introducing the concept of prebiotics. J Nutr 1995;125(6):1401–12. 
2. Reid G, Sanders M, Gaskins H. New scientific paradigms for probiotics and prebiotics. J Clin 2003;37(2):105–18. 
3. Gibson GR, Probert HM, Van Loo J, Rastall RA, Roberfroid MB. Dietary modulation of the human colonic microbiota: updating the concept of prebiotics. Nutr Res Rev 2004;17(2):259–75.
4. Roberfroid M. Prebiotics: The Concept Revisited. J Nutr 2007;137(3):830S–837S. 
5. Pineiro M, Asp N-G, Reid G, Macfarlane S, Morelli L, Brunser O, Tuohy K. FAO technical meeting on prebiotics. J Clin Gastroenterol 2008;42:S156–9. 
6. Gibson GR, Scott KP, Rastall RA, Tuohy KM, Hotchkiss A, Dubert-Ferrandon A, Gareau M, Murphy EF, Saulnier D, Loh G, et al.Dietary prebiotics: current status and new definition. Food Sci Technol Bull Funct Foods 2010;7(1):1–19.