Cori Gramescu
tehnician nutriționist și Nutrition Coach acreditat National Academy of Sports Medicine
De Paște, mesele nu mai sunt structurate clar în mic dejun, prânz și cină, ci se transformă într-un „maraton” culinar care începe dimineața și continuă până seara târziu. Gustările repetate precum, o felie de cozonac, câteva linguri de salată boeuf, o prăjitură, o bucata de pasca sau un pahar de vin – adaugă calorii „invizibile”, care nu sunt percepute ca mese propriu-zise, contribuie semnificativ la numarul final de calorii. Astfel, fără să realizăm, putem dubla aportul caloric, explică Cori Grămescu, tehnician nutriționist și Nutrition Coach acreditat National Academy of Sports Medicine. Cum putem evita excesul caloric află din următorul material.
,,Alimentele ultra-procesate reduc frecvența masticației și scad nivelul hormonului de sațietate, ducând la supraalimentare. Alimentele ultra-procesate sunt dens energetic, bogate în carbohidrați rafinați care alterează răspunsul insulinic și pot produce modificări în neurocircuitele de recompensă, conducând la comportamente alimentare de tip adictiv și supraconsum. Studiile au demonstat că un consumul excesiv de alimente permise (mai ales carbohidrați) în post, din cauza înțelegerii greșite a postului, poate duce la balanță energetică pozitivă și creștere în greutate", explică Cori Grămescu.
Este esential ca mesele pe care le dorim in perioada unei diete sa fie planificate cu atentie, astfel incat organismul sa primeasca toti nutrientii de care are nevoie. O greseala frecventa este inlocuirea produselor de origine animala cu cantitati mari de paine, cartofi, paste sau produse de patiserie targetate ca produse „de post”, care au adesea un continut crescut de grasimi hidrogenate, sare si zahar. Recomand gatitul simplu, cu ingrediente naturale si sezoniere: supe, ciorbe de legume, tocanite, salate calde si preparate la cuptor. Este importanta si diversitatea, care presupune includerea zilnica a legumelor colorate, a cerealelor integrale si a surselor de grasimi bune, pentru a mentine energia constanta si sistemul imunitar puternic. ”, recomanda Cori Gramescu.
Tabelul nutrițional oferă detalii esențiale despre compoziția nutrițională a produsului. Informațiile obligatorii includ: energia (exprimată în kJ și kcal), grăsimile totale, acizii grași saturați, carbohidrații, zaharurile, proteinele și sarea. Aceste valori sunt indicate, de regulă, per 100 g sau 100 ml de produs, facilitând comparația între diverse produse. Producătorii pot include voluntar și alte informații, cum ar fi conținutul de fibre, vitamine și minerale, dacă acestea sunt prezente în cantități semnificative. - explică în articol nutriționistul Cori Grămescu. Cum să citim corect etichetele de pe alimente și ce trebuie să evităm află din următorul articol.
Noua piramidă alimentară prevăzută în Ghidul nutrițional american pentru următorii cinci ani prioritizează alimentele de origine animală cu densitate nutritivă mare (carne, lactate, ouă) și grăsimile sănătoase, toate având un conținut de zero fibre. Simultan, ghidurile științifice ale aceluiași document vizează un aport optim de fibre de 25–29g pe zi pentru reducerea mortalității de orice cauză. Dar mai multe detalii despre acest topic aflăm de la Cori Grămescu.
Nu amestecați carbohidrații concentrați cu grăsimi: De exemplu evitați combinațiile de tipul sarmale cu mămăligă și smântână, carne de porc grasă cu cartofi sau pâine, cozonac sau dulciuri consumate la sfârșitul mesei. La capitolul carbohidrați intră făinoase, orez, paste, cartofi, zahar, miere, siropuri derivate din fructe, fructe uscate. La capitolul grăsimi avem brânzeturile grase, uleiul, untura, smântâna, carnea grasă și mezelurile tradiționale. Că să reușiti să echilibrați mesele, decuplați aceste surse dense de calorii. - explică Cori Grămescu.
Pe masura ce temperaturile cresc, mentinerea corpului hidratat si bine hranit devine esentiala. Cori Gramescu, nutritionist si instructor de pilates ofera cateva sfaturi si sugestii alimentare care ajuta la mentinerea hidratarii pe parcursul verii, chiar daca nu reusiti sa beti suficienta apa.
Legumele proaspete de primăvară, precum salata verde, ceapa verde, usturoiul verde și ridichile, sunt bogate în vitamine și minerale esențiale. Acestea nu doar că îmbogățesc gustul preparatelor, dar oferă și senzația de sațietate, având un aport caloric redus. Consumul acestor legume ajută la prevenirea problemelor digestive și la menținerea unei greutăți optime - ne anuntă Cori Grămescu. Ce alte sfaturi oferă descoperă în acest articol.
Consumul de legume si fructe proaspete este esential pentru a furniza organismului vitaminele si mineralele necesare. Legumele cu un continut scazut de amidon, precum spanacul, broccoli, ardeiul gras, castravetii si rosiile, sunt ideale pentru a fi incluse in dieta zilnica. Acestea pot fi consumate crude, in salate sau gatite la abur pentru a-si pastra nutrientii. Fructele de padure, merele, perele si citricele sunt optiuni excelente datorita continutului lor ridicat de fibre si antioxidanti.
